2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pipare sf vz piparcă

PIPA, pipez, vb. I. Intranz. și tranz. (Reg. și fam.) A fuma (cu pipa). [Prez. ind. și: pip] – Din pipă.

pipa vi [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pzi: ~pez, pip / E: pipă] 1-2 (Trs) A fuma (cu pipa) Si: a pipăi2 (1-2), a pipăli (1-2). 3 (Reg; d. cai) A da din cap în sus și în jos, din cauza căldurii. 4 (Reg) A moțăi.

piparcă sf [At: ANON. CAR. / V: (îrg) pipa, (reg) pipare, ~percă / Pl: ~părci / E: piper + ] 1 (Bot; Trs; Ban) Ardei (Capsicum annuum). 2 (Prc) Fruct al pipărcii (1). 3 (Bot; îvr; îf pipară) Salvie (Salvia splendens). 4 (Bot; Olt; îf pipercă) Colăcel (Pelargonium peltatum). 5 (Bot; reg; îc) ~-sălbatică Dintele-dracului (Polygonum hydropiper). 6 (Reg; îs) ~ roșie, ~ dă rântaș, ~ pisăzată Boia de ardei (2). 7 (Reg; art) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8 (Reg; art) Melodie după care se execută piparca (7).

PIPA, pipez, vb. I. Intranz. și tranz. (Reg.) A fuma (cu pipa). [Prez. ind. și: pip] – Din pipă.

PIPA, pip și pipez, vb. I. Intranz. (Transilv.) A fuma (cu pipa). Îți dăm și o pipă, spune înălțatului împărat să pipeze cu ea. RETEGANUL, P. II 69. [Bărbatul] să stea-n casă la pipat, Să nu meargă seara-n sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 181. ◊ Tranz. Fetele din Arpătac Mereu pipă la tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 452.

PIPARCĂ, pipărci, s. f. (Ban., Transilv.) Ardei (mai ales iute). Nici piparca n-o întrece, se spune despre o femeie limbută și iute.

PIPARCĂ, pipărci, s. f. (Reg.) Ardei (iute). ◊ Expr. Nici piparca n-o întrece, se spune despre o femeie limbută și iute. – Magh. paprika (după piper).

A PIPA ~ez intranz. A fuma din pipă. /Din pipă

PIPARCĂ s.f. (Ban.) Ardei. Piparkĕ. AC, 360. Etimologie: cf. piper.

pip și pipéz, a v. tr. și intr. (d. pipă). Trans. Fumez.

pipárcă f., pl. e saŭ ărcĭ (d. paprică). Trans. Piper, ardeĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pipa (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. pipez, 3 pipea; conj. prez. 1 sg. să pipez, 3 să pipeze

pipa (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 3 pipea

pipa vb., ind. prez. 1 sg. pipez, 3 sg. și pl. pipea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIPA vb. (reg.) a tăbăci. (Toată ziua ~ mahorcă.)

*PIPA vb. (reg.) a tăbăci. (Toată ziua ~ mahorcă.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pipa, pipez, vb. I (reg.) 1. a fuma cu pipa. 2. (despre cai) a da mereu din cap în sus și în jos (din cauza căldurii). 3. a face pipe.

piparcă, pipărci, s.f. (reg.) 1. ardei (plantă și fruct). 2. (înv.) salvie. 3. colăcel. 4. boia (de ardei), paprică. 5. (art.) numele unui dans popular.

Intrare: pipa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pipa
  • pipare
  • pipat
  • pipatu‑
  • pipând
  • pipându‑
singular plural
  • pipea
  • pipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pipez
(să)
  • pipez
  • pipam
  • pipai
  • pipasem
a II-a (tu)
  • pipezi
(să)
  • pipezi
  • pipai
  • pipași
  • pipaseși
a III-a (el, ea)
  • pipea
(să)
  • pipeze
  • pipa
  • pipă
  • pipase
plural I (noi)
  • pipăm
(să)
  • pipăm
  • pipam
  • piparăm
  • pipaserăm
  • pipasem
a II-a (voi)
  • pipați
(să)
  • pipați
  • pipați
  • piparăți
  • pipaserăți
  • pipaseți
a III-a (ei, ele)
  • pipea
(să)
  • pipeze
  • pipau
  • pipa
  • pipaseră
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pipa
  • pipare
  • pipat
  • pipatu‑
  • pipând
  • pipându‑
singular plural
  • pi
  • pipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pip
(să)
  • pip
  • pipam
  • pipai
  • pipasem
a II-a (tu)
  • pipi
(să)
  • pipi
  • pipai
  • pipași
  • pipaseși
a III-a (el, ea)
  • pi
(să)
  • pipe
  • pipa
  • pipă
  • pipase
plural I (noi)
  • pipăm
(să)
  • pipăm
  • pipam
  • piparăm
  • pipaserăm
  • pipasem
a II-a (voi)
  • pipați
(să)
  • pipați
  • pipați
  • piparăți
  • pipaserăți
  • pipaseți
a III-a (ei, ele)
  • pi
(să)
  • pipe
  • pipau
  • pipa
  • pipaseră
Intrare: piparcă
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piparcă
  • piparca
plural
  • pipărci
  • pipărcile
genitiv-dativ singular
  • pipărci
  • pipărcii
plural
  • pipărci
  • pipărcilor
vocativ singular
plural
pipară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cipcară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pipare
  • piparea
plural
  • pipări
  • pipările
genitiv-dativ singular
  • pipări
  • pipării
plural
  • pipări
  • pipărilor
vocativ singular
plural
pipercă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pipa, pipezverb

  • 1. regional familiar A fuma (cu pipa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îți dăm și o pipă, spune înălțatului împărat să pipeze cu ea. RETEGANUL, P. II 69. DLRLC
    • format_quote [Bărbatul] să stea-n casă la pipat, Să nu meargă seara-n sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 181. DLRLC
    • format_quote Fetele din Arpătac Mereu pipă la tăbac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 452. DLRLC
etimologie:
  • pipă DEX '98 DEX '09

piparcă, pipărcisubstantiv feminin

  • 1. regional Ardei (mai ales iute). DLRLC
    sinonime: ardei boia diminutive: pipărcuță
    • chat_bubble Nici piparca n-o întrece, se spune despre o femeie limbută și iute. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.