opțiuni
  • info

16 definiții pentru pilaf

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PILAF, pilafuri, s. n. Mâncare de orez (sau arpacaș), gătită de obicei cu carne (de pasăre) sau cu legume, ciuperci etc. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) pilaf = a) a bate (pe cineva) foarte tare; a nimici; b) a uimi peste măsură, a ului. – Din tc. pilâv, ngr. piláfi.

PILAF, pilafuri, s. n. Mâncare de orez (sau arpacaș), gătită de obicei cu carne (de pasăre) sau cu legume, ciuperci etc. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) pilaf = a) a bate (pe cineva) foarte tare; a nimici; b) a uimi peste măsură, a ului. – Din tc. pilâv, ngr. piláfi.

pilaf sn [At: CR (1848), 162/32 / V: (reg) ~at, ~au, ~av / Pl: ~uri / E: tc pilâv, ngr πιλάφι] 1 Mâncare pregătită din orez sau din arpacaș, de obicei cu carne de pasăre, de vită, sau cu legume, ciuperci etc. Si: (reg) plachie. 2 (Îe) A face (pe cineva) ~ A bate foarte tare. 3 (Îae) A nimici pe cineva. 4 (Îe) A făgădui (cuiva) munți de ~ A promite cuiva foarte mult. 5 (Bot; reg; îf pilau) Orez1 (Oryza sativa).

PILAF, pilafuri, s. n. Mîncare de orez, gătită cu legume, ciuperci etc. sau cu carne, mai ales de pasăre. Eu nu sînt ca alții să chem oameni la masă... și să nu mă pregătesc... I-am trîntit un pilaf de orez. BARANGA, I. 219. Pe toată ziua stricam într-însele [în vrăbii]... cîte o pungă de alice; dar apoi și ce pilafuri ne gătea la masă meșterul bucătar. ODOBESCU, S. III 22. După borșul polonez, veneau mîncări grecești fierte cu verdețuri, care pluteau în unt; apoi pilaful turcesc și în sfîrșit fripturile cosmopolite. NEGRUZZI, S. I 151. ◊ Expr. (Familiar) A face (pe cineva) pilaf = a bate (pe cineva) foarte tare; a-l face piftie, v. piftie.

PILAF ~uri n. Fel de mâncare pregătită din orez fiert cu carne (de oaie, de porc etc.). ◊ A face (pe cineva) ~ a) a bate tare pe cineva; b) a face să fie cuprins de mirare. /<turc. piláv

pilaf n. mâncare turcească din orez fiert cu unt la care s’adaogă uneori carne de miel sau de berbece: un morman de pilaf alb și fumegos OD. [Turc. PILAV].

piláf n., pl. urĭ (turc. [d. pers. scr.] pilav, ngr. piláfi, sîrb. bg. pilav, rus. piláv). Un fel de mîncare făcută din orez fert în unt și opărit cu fertură de carne (saŭ și cu apă simplă) și în care se amestecă uneorĭ și bucățele de carne. – În nord piláv. V. plachie.

pilat sn vz pilaf

pilau sn vz pilaf

pilav sn vz pilaf

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pilaf s. n., pl. pilafuri

pilaf s. n., pl. pilafuri

pilaf s. n., pl. pilafuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PILAF s. (reg.) plachie. (~ de pasăre.)

PILAF s. (reg.) plachie. (~ de pasăre.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pilaf (pilafuri), s. n. – Orez fiert cu unt, mîncare orientală. Mr. pilaf, megl. pileaf. Tc. pilav (Roesler 601; Șeineanu, II, 295; Lokotsch 1656; Roonzevalle 59), cf. ngr. πιλάφι, bg. pilav, it. pilao, fr. pilaf, pilaw. – Der. pilafgiu, s. m. (mîncător de pilaf; turc), din tc. pilafci.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-i da (cuiva) pilaf expr. (vulg. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

Intrare: pilaf
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pilaf
  • pilaful
  • pilafu‑
plural
  • pilafuri
  • pilafurile
genitiv-dativ singular
  • pilaf
  • pilafului
plural
  • pilafuri
  • pilafurilor
vocativ singular —
plural —
pilat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pilau
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pilav
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pilaf, pilafurisubstantiv neutru

  • 1. Mâncare de orez (sau arpacaș), gătită de obicei cu carne (de pasăre) sau cu legume, ciuperci etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plachie
    • format_quote Eu nu sînt ca alții să chem oameni la masă... și să nu mă pregătesc... I-am trîntit un pilaf de orez. BARANGA, I. 219. DLRLC
    • format_quote Pe toată ziua stricam într-însele [în vrăbii]... cîte o pungă de alice; dar apoi și ce pilafuri ne gătea la masă meșterul bucătar. ODOBESCU, S. III 22. DLRLC
    • format_quote După borșul polonez, veneau mîncări grecești fierte cu verdețuri, care pluteau în unt; apoi pilaful turcesc și în sfîrșit fripturile cosmopolite. NEGRUZZI, S. I 151. DLRLC
    • chat_bubble familiar A face (pe cineva) pilaf = a bate (pe cineva) foarte tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bate nimici
    • chat_bubble familiar A face (pe cineva) pilaf = a uimi peste măsură. DEX '09 DEX '98
      sinonime: uimi ului
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.