periere sf [At: POLIZU / P: ~ri-e~ / Pl: ~ri / E: peria] 1-2 Periat¹ (1-2). 3 (Fig) Lingușeală. 4-6 Periat¹ (4-6).

PERIERE, perieri, s. f. Acțiunea de a (se) peria; curățire cu ajutorul unei perii de mînă sau acționate mecanic.

PERIA, perii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) curăța de praf, de scame, de noroi cu ajutorul periei. ♦ A(-și) netezi părul cu peria de cap. 2. Tranz. A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cânepă ieșit din ragilă pentru a-l curăța de câlți, de impurități; a scărmăna, a pieptăna. 3. Tranz. Fig. A stiliza, a îndrepta, a îmbunătăți o lucrare literară, științifică etc. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A bate, a lovi. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A linguși pe cineva. [Pr.: -ri-a] – Din perie.

PERIER, -Ă, perieri, -e, s. m. și f. (Rar) Lucrător care se ocupă cu confecționarea sau cu vânzarea periilor, a pensulelor, a bidinelelor. [Pr.: -ri-e-] – Perie + suf. -ar.

peria [At: ANON. CAR. / Pzi: perii / E: perie] 1-2 vtr A (se) curăța de praf, de scame, de noroi etc. cu ajutorul periei. 3-4 vtr A (se) netezi cu peria de cap, ca să se așeze părul. 5 vt (Fam) A linguși. 6 vr (Fig; fam) A se comporta mai civilizat ca înainte Si: a se cizela, a se forma. 7 vt (Fig; fam; c. i. opere literare, lucrări științifice etc.) A revizui pentru a aduce la o formă desăvârșită. 8 vt (C. i. plante textile) A trece de repetate ori cu peria de fuioare pentru a separa de impurități Si: a pieptăna, a scărmăna. 9 vt (Fig; gmț) A bate.

periar sm vz perier

perier, ~ă [At: DDRF / V: ~iar / P: ~ri-er / Pl: ~i, ~e / E: perie + -ar] 1-2 smf Persoană care se ocupă (cu confecționarea sau) cu vânzarea periilor (1), a pensulelor sau a bidinelelor. 3 snf (Rar) Săculeț de ținut periile (1).

PERIA, perii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) curăța de praf, de scame, de noroi cu ajutorul periei. ♦ A(-și) netezi părul cu peria de cap. 2. Tranz. A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cânepă ieșit din raghilă pentru a-l curăța de câlți, de impurități; a scărmăna, a pieptăna. 3. Tranz. Fig. A stiliza, a îndrepta, a îmbunătăți o lucrare literară, științifică etc. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A bate, a lovi. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A linguși pe cineva. [Pr.: -ri-a] – Din perie.

PERIER, -Ă, perieri, -e, s. m. și f. Lucrător care se ocupă cu confecționarea sau cu vânzarea periilor, a pensulelor, a bidinelelor. [Pr.: -ri-er] – Perie + suf. -ar.

PERIA, perii, vb. I. Tranz. 1. A curăța de praf sau de noroi, cu ajutorul unei perii. Am gătit caiete, condeie nouă, negreală bună, nimic n-am uitat; întocmai ca bravul soldat care își perie uniforma, freacă bumbii, curăță armele din ajunul bătăliei. NEGRUZZI, S. I 7. ◊ A netezi părul cu peria de cap. (Refl.) Fata dacă-mbătrînește, Nime n-o mai pomenește... Se spală și se albește, Se perie, se gătește, Cătră maică-sa grăiește. HODOȘ, P. P. 198. 2. A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cînepă ieșit din raghilă, pentru a-l curăța de cîlți; a scărmăna, a pieptăna. O, tu, crai cu barba-n noduri ca și cîlții cînd nu-i perii, Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii. EMINESCU, O. I 83. [Inul] îl bat, îl curăță, îl meliță, îl perie, îl torc. DRĂGHICI, R. 78. ◊ Fig. A bate, a lovi. Peria pe Ileana c-o despicătură de lemn și încă așa de frumos, încît biata fată scotea nește zbierete, de gîndeai că se prăpădește lumea. RETEGANUL, P. III 51. 3. Fig. A linguși (pe cineva) pentru a obține anumite avantaje sau favoruri.

PERIER, perieri, s. m. Lucrător care se ocupă cu confecționarea periilor sau a pensulelor.

A PERIA ~ez tranz. 1) (haine, încălțăminte etc.) A curăța cu ajutorul unei perii. 2) (părul, fuioarele) A pieptăna cu o perie specială. 3) fig. (lucrări, texte etc.) A aduce la condiția necesar (redactând și scoțând lucrurile în plus); a cizela. 4) fig. fam. A lăuda în mod exagerat (pentru a câștiga bunăvoința cuiva); a măguli; a linguși; a flata; a adula. [Sil. -ri-a] /Din perie

PERIER ~i m. 1) Meșter care confecționează perii și pensule. 2) Negustor de perii. [Sil. -ri-er] /perie + suf. ~er

perià v. a curăța cu peria.

perier m. fabricant de perii.

periér m. (d. perie). Acela care face saŭ vinde periĭ. S. n., pl. e. Săculeț de ținut periile (maĭ ales cele de cap) în casă.

periéz v. tr. V. periĭ.

périĭ și -éz, a -á v. tr. (d. perie. – Eŭ periĭ, tu periĭ, ca și speriĭ și zgîriĭ). Curăț cu peria.

periere (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. perierii; pl. perieri

periere (-ri-e-) s. f., g.-d. art. perierii; pl. perieri

periere s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. perierii; pl. perieri

peria (a ~) (desp. -ri-a) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. perii, 3 perie (desp. -ri-e), 1 pl. periem; conj. prez. 1 și 2 sg. să perii, 3 să perie; ger. periind (desp. -ri-ind)

perier (persoană) (rar) (desp. -ri-er) s. m., pl. perieri

perieră (persoană) (rar) (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. perierei; pl. periere

peria (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. perii, 3 perie (-ri-e), 1 pl. periem; conj. prez. 1 și 2 sg. să perii, 3 să perie; ger. periind (-ri-ind)

perier (persoană) (rar) (-ri-er) s. m., pl. perieri

perieră (persoană) (rar) (-ri-e-) s. f., g.-d. art. perierei; pl. periere

peria vb. (sil. -ri-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. perii, 3 sg. și pl. perie, 1 pl. periem (sil. -ri-em); ger. periind (sil. -ri-ind)

perier (persoană) s. m. (sil. -ri-er), pl. perieri

perieră (persoană) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. perierei; pl. periere

peria (i-a) (ind. prez. 1 sg. perii, 1 pl. periem, ger. periind)

periu, -rii 2, -riem 1 pl., -rie 3 conj., -riind ger., -riere inf. s.

PERIA vb. v. atinge, bate, cizela, flata, linguși, lovi, măguli, stiliza.

PERIA vb. v. pieptăna.

peria vb. v. ATINGE. BATE. CIZELA. FLATA. LINGUȘI. LOVI. MĂGULI. STILIZA.

PERIA vb. a pieptăna, a scărmăna. (A ~ fuiorul.)

peria, perii v. t. 1. a bate, a lovi 2. a linguși