13 definiții pentru peren


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace. ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.

PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace. ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.

PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani, rădăcina continuînd să trăiască în timp ce tulpina se înnoiește în fiecare an; vivace; p. ext. cu caracter stabil, de lungă durată. Ierburi perene. a Căderea prematură a frunzelor este un fenomen general la. plantele perene și lemnoase atacate de rugină. SĂVULESCU, M. U. I 96.

PERÉN, -Ă adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani fără să fie nevoie de o nouă însămânțare; vivace; (p. ext.) de lungă durată. ♦ Cultură perenă = recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafețe cultivate. [Cf. fr. pérenne, lat. perennis].

PERÉN, -Ă adj. 1. (despre plante) cu rădăcini care persistă în sol mai mulți ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lungă durată. (< fr. pérenne, lat. perennis)

PERÉN ~ă (~i, ~e) 1) (despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani, având rădăcină persistentă; cu capacitatea de a trăi și de a rodi mai mulți ani de-a rândul; vivace. 2) fig. Care durează un timp îndelungat; de lungă durată; persistent; dăinuitor. /<lat. perennis, fr. pérenne

*perén, -ă adj. (lat. per-ennis, d. per, pin, și annus, an). Bot. Plantă perenă, care durează mulțĭ anĭ, ca arboriĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perén adj. m., pl. peréni; f. perénă, pl. peréne

perén adj. m., pl. peréni; f. sg. perénă, pl. peréne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERÉN adj. v. durabil, persistent, rezistent, trainic.

PERÉN adj. (BOT.) vivace, (rar) perenic. (Plantă ~.)

peren adj. v. DURABIL. PERSISTENT. REZISTENT. TRAINIC.

PEREN adj. (BOT.) vivace, (rar) perenic. (Plantă ~.)

Peren ≠ trecător, vremelnic

Intrare: peren
peren adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peren
  • perenul
  • perenu‑
  • pere
  • perena
plural
  • pereni
  • perenii
  • perene
  • perenele
genitiv-dativ singular
  • peren
  • perenului
  • perene
  • perenei
plural
  • pereni
  • perenilor
  • perene
  • perenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)