18 definiții pentru pensie pențâie penzie pindzâie pensiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÉNSIE, pensii, s. f. Sumă de bani plătită periodic pe baza unor norme legale (în cadrul asigurărilor sociale) foștilor angajați după depășirea unei anumite limite de vârstă ori în caz de boală sau invaliditate, precum și urmașilor angajaților sau pensionarilor decedați. ◊ Pensie de întreținere sau pensie alimentară = sprijin material acordat periodic de către o persoană alteia în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau printr-o hotărâre judecătorească. ◊ Loc. adj. La pensie = care este pensionar. ◊ Loc. vb. A ieși (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. ♦ (Înv.) Subsidiu. – Din rus. pensija. corectată

pensie sf [At: (a. 1805) IORGA, S. D. XII, 197 / V: (înv) ~nzie, (reg) ~nțâie, pindzâie / P: ~si-e / Pl: ~ii / E: rs пенсия] 1-2 Ajutor (periodic) în bani, plătit unei persoane pentru a-i asigura existența. 3 (Spc) Indemnizație bănească lunară acordată de stat sau de întreprinderi particulare persoanelor care au ieșit din producție, pentru limită de vârstă, pentru invaliditate etc. 4 (Spc) Indemnizație acordată persoanelor care și-au pierdut susținătorul și sunt incapabile să muncească. 5 (Îs) ~ de întreținere (sau alimentară) Sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiția îl obligă să o întrețină. 6 (Îla) La ~ Care este pensionar (4). 7 (Îlav) La ~ În perioada în care cineva este pensionar (4). 8 (Îlv) A ieși (sau a se retrage) la ~ A deveni pensionar (4) Si: a se pensiona (4). 9 (Înv; îlv) A pune în ~ (pe cineva) A pensiona (3) pe cineva. 10 (Îlv) A scoate (pe cineva) la ~ A pensiona (3) pe cineva. 11-12 (Arg; îal) A bate pe cineva rău (punându-l astfel în imposibilitatea de a mai lucra). 13 (Înv) Subsidiu. corectată

PÉNSIE, pensii, s. f. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieșit din activitatea profesională pentru limită de vârstă, pentru invaliditate etc. sau care și-au pierdut susținătorul și sunt incapabile de muncă. ◊ Pensie de întreținere sau pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiția îl obligă să o întrețină. ◊ Loc. adj. La pensie = care este pensionar. ◊ Loc. vb. A ieși (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. ♦ (Înv.) Subsidiu. – Din rus. pensija.

PÉNSIE, pensii, s. f. 1. Formă de asigurare materială în bani pe care statul (uneori și întreprinderile particulare) o acordă persoanelor care au ieșit din producție (pentru limită de vîrstă, pentru invaliditate etc.) sau care și-au pierdut susținătorul și sînt incapabile de a munci; sumă de bani plătită (lunar) celor pensionați. Nu mi-au dat pensie; cică mi-am sfărîmat mîinile dinadins. VINTILĂ, O. 31. Pensia vine la două, trei luni; nu-i mare lucru, dar tot își prinde o nevoie cu dînsa. C. PETRESCU, Î. II 161. A fost învățător în sat, iar azi mănîncă o pensie de cinci zloți pe lună. REBREANU, I. 14. ◊ Expr. A ieși (sau a scoate pe cineva) la pensie = a deveni (sau a face pe cineva să devină) pensionar. Alecu Negrea îmbătrînise, ieșise la pensie. SADOVEANU, O. IV 8. Eu sînt de cincisprezece ani în sat, de cînd a ieșit la pensie dirigintele cel vechi. C. PETRESCU, Î. II 167. A fi la pensie = a fi pensionar. De doi ani era la pensie. BART, S. M. 60. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani (cantitate de alimente sau alte mijloace de întreținere) hotărîtă de tribunal și plătită unei persoane pe care cineva are obligația s-o întrețină (în special un părinte pentru copiii care au rămas, după divorțul părinților, la mama lor). 2. (Învechit) Subsidiu. Mihai făcu a se propune pe de lături agenților împăratului... ca să i se dea bani pentru a ridica oști și aceleași pensii și aceeași cinste de care se bucurase Sigismund Bathori. BĂLCESCU, O. II 276.

PÉNSIE s.f. Sumă de bani care se acordă (lunar) persoanelor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă sau sunt ori au devenit inapte de a munci. ♦ Sumă de bani acordată anual de stat, de o instituție etc. cuiva, ca recompensă pentru merite sau servicii speciale. [Gen. -iei, var. pensiune s.f. / < fr. pension].

PÉNSIE s. f. sumă de bani care se acordă (lunar) celor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă sau pentru invaliditate, precum și urmașilor acestora, în cazurile prevăzute de lege. ♦ ~ alimentară (sau de întreținere) = sumă de bani, lunară, pe care o persoană trebuie să o plătească altei persoane în cuantumul și pe durata de timp stabilită de o instanță judecătorească. (< rus. pensiia)

PÉNSIE ~i f. 1) Asigurare materială acordată cetățenilor care nu pot lucra. ~ de invaliditate. 2) Sumă de bani plătită lunar unei persoane pentru limită de vârstă. ◊ ~ alimentară plată impusă prin lege unei persoane pentru întreținerea altei persoane. (de obicei, minoră) A ieși (sau a scoate pe cineva) la ~ a ieși (sau a scoate pe cineva) din câmpul muncii la atingerea limitei de vârstă. [G.-D. pensiei; Sil. -si-e] /<fr. pension, lat. pensio, ~onis

penzie[1] sf vz pensie

  1. În definiția principală, varianta de față este accentuată: penzie LauraGellner

PENSIÚNE s.f. 1. Întreținere (locuință și masă) primită de cineva într-o casă particulară în schimbul unei sume de bani; (concr.) casă-restaurant în care se dă o asemenea întreținere. 2. V. pensie. [Pron. -si-u-. / < fr. pension].

pensi(un)e f. 1. sumă de bani ce se dă pentru locuință, hrană; 2. locul unde cineva e găzduit și ospătat, pe un preț determinat; 3. sumă anuală plătită de Stat sau de un particular vechilor funcționari ieșiți cu onoare din serviciu.

*pensiúne f. (fr. pension, d. lat. pensio, -ónis, plată, d. péndere, pensum, a cîntări, a plăti; rus. pénsiĭa. V. păs, apes, pendent). Sumă maĭ mică de cît leafa și pe care statu (saŭ și o societate particulară) o plătește în fiecare lună funcționarilor ĭeșițĭ cu onoare din serviciŭ (ob. pénsie, după rus.). Sumă care se plătește într’o casă ca să fiĭ găzduit și ospătat saŭ într’un liceŭ particular pentru întreținerea unuĭ elev. Casă în care poțĭ fi primit în gazdă și ospătat pe banĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pénsie (-si-e) s. f., art. pénsia (-si-a), g.-d. art. pénsiei; pl. pénsii, art. pénsiile (-si-i-)

pénsie (indemnizație) s. f. (sil. -si-e), art. pénsia (sil. -si-a), g.-d. art. pénsiei; pl. pénsii, art. pénsiile (sil. -si-i-)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pénsie (pénsii), s. f. – Ajutor bănesc, rentă. Fr. pension, cf. rus. pensija (după ipoteza care nu e necesară a lui Sanzewitsch 207, rom. provine din rus.). – Der. pension (var. pensionat), s. n. (colegiu), din fr. pension, dublet al lui pensiune, s. f. (casă de oaspeți); pensiona, vb., din fr. pensionner; pensionar, s. m., din fr. pensionnaire.

Intrare: pensie
  • silabație: pen-si-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pensie
  • pensia
plural
  • pensii
  • pensiile
genitiv-dativ singular
  • pensii
  • pensiei
plural
  • pensii
  • pensiilor
vocativ singular
plural
pențâie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
penzie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pindzâie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
  • silabație: pen-si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pensiune
  • pensiunea
plural
  • pensiuni
  • pensiunile
genitiv-dativ singular
  • pensiuni
  • pensiunii
plural
  • pensiuni
  • pensiunilor
vocativ singular
plural

pensie pențâie penzie pindzâie pensiune

  • 1. Sumă de bani plătită periodic pe baza unor norme legale (în cadrul asigurărilor sociale) foștilor angajați după depășirea unei anumite limite de vârstă ori în caz de boală sau invaliditate, precum și urmașilor angajaților sau pensionarilor decedați.
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: pensioară attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu mi-au dat pensie; cică mi-am sfărîmat mîinile dinadins. VINTILĂ, O. 31.
      surse: DLRLC
    • Pensia vine la două, trei luni; nu-i mare lucru, dar tot își prinde o nevoie cu dînsa. C. PETRESCU, Î. II 161.
      surse: DLRLC
    • A fost învățător în sat, iar azi mănîncă o pensie de cinci zloți pe lună. REBREANU, I. 14.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Pensie de întreținere sau pensie alimentară = sprijin material acordat periodic de către o persoană alteia în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau printr-o hotărâre judecătorească.
      surse: DEX '09 DLRLC MDN '00
    • 1.2. locuțiune adjectivală La pensie = care este pensionar.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • De doi ani era la pensie. BART, S. M. 60.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune verbală A ieși (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pensiona attach_file 2 exemple
      exemple
      • Alecu Negrea îmbătrînise, ieșise la pensie. SADOVEANU, O. IV 8.
        surse: DLRLC
      • Eu sînt de cincisprezece ani în sat, de cînd a ieșit la pensie dirigintele cel vechi. C. PETRESCU, Î. II 167.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Sumă de bani acordată anual de stat, de o instituție etc. cuiva, ca recompensă pentru merite sau servicii speciale.
      surse: DN
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mihai făcu a se propune pe de lături agenților împăratului... ca să i se dea bani pentru a ridica oști și aceleași pensii și aceeași cinste de care se bucurase Sigismund Bathori. BĂLCESCU, O. II 276.
        surse: DLRLC

etimologie: