3 intrări

25 de definiții

din care

Explicative DEX

PATRONAT s. n. 1. Drept pe care îl avea în trecut un prelat sau un senior laic de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică. 2. Calitatea de patron2; mulțime de patroni2, totalitatea patronilor2. – Din fr. patronat, lat. patronatus, germ. Patronat.

PATRONAT s. n. 1. Drept pe care îl avea în trecut un prelat sau un senior laic de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică. 2. Calitatea de patron2; mulțime de patroni2, totalitatea patronilor2. – Din fr. patronat, lat. patronatus, germ. Patronat.

patronat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: patrona] 1 Ocrotit de un patron4 (1). 2 Condus de un patron4 (7).

patronat1 sn [At: ȘINCAI, HR. III, 246/35 / Pl: (nob) ~uri / E: lat patronatus, fr patronat, ger Patronat] 1 Drept pe care îl avea în trecut un prelat sau un senior laic de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică. 2 (Îdt) Ocrotire. 3 (Îdt) Conducere. 4 Calitate de patron4 (7). 5 (Csc) Mulțime de patroni4 (7). 6 (Csc) Asociație a patronilor4 (7). 7 (Csc) Totalitate a patronilor4 (7).

PATRONAT s. n. Faptul de a fi patron2, calitatea de patron2.

PATRONAT s.n. 1. (La romani) Drept al patronului asupra clienților săi. 2. (În trecut) Drept al unui prelat sau al unui senior de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică. 3. Calitate, situație de patron. ♦ Totalitatea patronilor. [< fr. patronat, lat. patronatus].

PATRONAT s. n. 1. (la romani) drept al patronului asupra clienților săi. 2. (în trecut) drept al unui prelat sau senior de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică. 3. calitate, situație de patron; totalitatea patronilor. (< fr. patronat, lat. patronatus, germ. Patronat)

patronat s. n. 1971 Ansamblul patronilor de întreprinderi v. imobilism, lock-out (din fr. patronat; DP; DN3)

PATRONAT n. 1) Calitate de patron. 2) Totalitate a patronilor. /<fr. patronat, lat. patronatus, germ. Patronat

PATRONA, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține (pe cineva sau ceva); p. ext. a dirija, a conduce. – Din patron2. Cf. fr. patronner.

PATRONA, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține (pe cineva sau ceva); p. ext. a dirija, a conduce. – Din patron2. Cf. fr. patronner.

patrona [At: (a. 1821) IORGA, S. D. XII, 178 / V: (îvr; cscj) ~ni / Pzi: ~nez / E: patron4 cf fr patronner] 1 vt A ocroti o persoană sau o colectivitate Si: a proteja, a sprijini, a susține, (ltm; îdt) a patrocina. 2-3 vti A conduce o întreprindere, un colectiv de salariați, în calitate de proprietar al bazei materiale. 4 vi (Îvr) A da sprijin și ascultare unei legi, rânduieli.

patroni v vz patrona

PATRONA, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține, a favoriza (pe cineva sau ceva). Intrase în Eterie crezînd-o patronată de împăratul Alexandru. GHICA, S. 100.

PATRONA vb. I. tr. A ocroti, a sprijini, a susține. ♦ (Depr.) A prezida, a trona. [< fr. patronner].

PATRONA vb. tr. 1. a ocroti, a proteja, a sprijini, a susține. ◊ (depr.) a prezida, a trona. 2. (mar.) a înfășura cu ață de velă ori cu merlin capătul unei parâme pentru a împiedica despletirea sau uzarea. (< fr. patronner)

A PATRONA ~ez tranz. 1) (instituții) A ajuta la realizarea unor acțiuni (culturale, sociale, politice etc.); a lua sub șefie. 2) (persoane, așezăminte, teritorii etc.) A ține sub tutelă (limitând în drepturi sau ocrotind drepturile); a tutela. /Din patron

patronà v. a lua sub protecțiunea sa.

*patronéz v. tr. (fr. patronner, d. patron, patron). Protejez, favorizez, sprijin: a patrona o candidatură, o sărbare.

Ortografice DOOM

patronat (desp. pa-tro-) s. n.

patronat (pa-tro-) s. n.

patronat s. n. (sil. -tro-)

patrona (a ~) (desp. pa-tro-) vb., ind. prez. 1 sg. patronez, 3 patronea; conj. prez. 1 sg. să patronez, 3 să patroneze

patrona (a ~) (pa-tro-) vb., ind. prez. 3 patronea

patrona vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. patronez, 3 sg. și pl. patronea

Sinonime

PATRONA vb. a sprijini, a susține, a tutela. (Cine ~ această acțiune?)

PATRONA vb. a sprijini, a susține, a tutela. (Cine ~ această acțiune?)

Intrare: patronat (adj.)
patronat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pa-tro-nat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patronat
  • patronatul
  • patronatu‑
  • patrona
  • patronata
plural
  • patronați
  • patronații
  • patronate
  • patronatele
genitiv-dativ singular
  • patronat
  • patronatului
  • patronate
  • patronatei
plural
  • patronați
  • patronaților
  • patronate
  • patronatelor
vocativ singular
plural
Intrare: patronat (drept, calitate)
  • silabație: pa-tro-nat info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patronat
  • patronatul
  • patronatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • patronat
  • patronatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: patrona
  • silabație: pa-tro-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • patrona
  • patronare
  • patronat
  • patronatu‑
  • patronând
  • patronându‑
singular plural
  • patronea
  • patronați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • patronez
(să)
  • patronez
  • patronam
  • patronai
  • patronasem
a II-a (tu)
  • patronezi
(să)
  • patronezi
  • patronai
  • patronași
  • patronaseși
a III-a (el, ea)
  • patronea
(să)
  • patroneze
  • patrona
  • patronă
  • patronase
plural I (noi)
  • patronăm
(să)
  • patronăm
  • patronam
  • patronarăm
  • patronaserăm
  • patronasem
a II-a (voi)
  • patronați
(să)
  • patronați
  • patronați
  • patronarăți
  • patronaserăți
  • patronaseți
a III-a (ei, ele)
  • patronea
(să)
  • patroneze
  • patronau
  • patrona
  • patronaseră
patroni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

patronatsubstantiv neutru

  • 1. Drept pe care îl avea în trecut un prelat sau un senior laic de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică. DEX '98 DEX '09
  • 2. Calitatea de patron; mulțime de patroni, totalitatea patronilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN DCR2
  • 3. (La romani) Drept al patronului asupra clienților săi. DN
etimologie:

patrona, patronezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.