22 de definiții pentru pastramă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PASTRAMĂ, (2) pastrame, s. f. 1. Preparat alimentar din carne (de oaie, de porc etc.) conservată prin sărare, afumare, uscare și condimentare. ◊ Expr. (Fam.) A ține (pe cineva) la pastramă = a ține (pe cineva) închis un timp îndelungat. A face (pe cineva) pastramă = a bate foarte tare (pe cineva). A se face pastramă = a slăbi foarte tare. A pune la pastramă = a ucide; a distruge. 2. (La pl.) Diferite sortimente din carnea definită mai sus. [Pl. și: (2) păstrămuri.Var.: (înv. și reg.) păstra s. f.] – Din ngr. pastramas, tc. pastirma.

pastra sf [At: MAN. GÖTT. 11 / V: (îrg) păs~, (înv) ~ma, păstrăma / Pl: ~me, păstrămuri, (îvr) ~muri / E: ngr παστραμᾶς, tc pastirma] 1 Preparat din carne, mai ales de oaie sau de capră, din anumite regiuni musculare, conservat prin sărare sau prin băițuire și supus afumării sau uscării. 2 (Fam; îe) A face (pe cineva) ~ A bate foarte tare. 3 (Reg; îe) A ține (pe cineva) la ~ A ține pe cineva închis. 4 (Îe) A se face (sau a fi) ~ A slăbi foarte tare. 5-6 (Lpl) Sortimente sau bucăți din pastramă (1) preparate după diferite rețete.

PASTRAMĂ, păstrămuri, s. f. Carne (de oaie, de capră, de porc, de gâscă etc.) sărată, afumată, uscată și (puternic) condimentată, care servește ca aliment. ◊ Expr. (Fam.) A ține (pe cineva) la pastramă = a ține (pe cineva) închis un timp îndelungat. A face (pe cineva) pastramă = a bate foarte tare (pe cineva). A se face pastramă = a slăbi foarte tare. A pune la pastramă = a ucide; a distruge. ♦ (La pl.) Diferite sortimente din carnea definită mai sus. [Var.: (înv. și reg.) păstra s. f.] – Din ngr. pastramás, tc. pastırma.

PASTRAMĂ, (2) păstrămuri, s. f. 1. Carne (mai ales de oaie sau de vită) sărată, condimentată și uscată la fum, la soare sau în cuptor. Un berbec întreg, făcut pastramă, a început să sfîrîie pe jăratic. GALACTION, O. I 267. Tăie felii subțiri de pastramă usturoiată. C. PETRESCU, Î. II 135. Negoiță a dat țoiul repede pe gît; a-mbucat o fărîmă de pastramă. CARAGIALE, O. III 44. ◊ Expr. (Familiar, rar) A ține la pastramă (pe cineva) = a ține pe cineva închis undeva (un timp îndelungat). Am să te țin la pastramă hăt și bine. De acum în turbincă au să-ți putrezească ciolanele. CREANGĂ, P. 318. A face pastramă (pe cineva) = a bate rău, a snopi în bătăi. Am să te fac pastramă!... Am să te ard de viu! MACEDONSKI, O. II 67. A se face pastramă = a slăbi rău de tot. (Familiar) A pune la pastramă = a ucide. (Atestat în forma păstramă) Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană... mai trebuie să-și bată joc de casa mea? și pe voi să vă puie la păstramă? CREANGĂ, P. 28. 2. (La pl.) Diferite feluri de pastramă. De-i nevoie în casă de dulceți, de pînză, de păstrămuri, de orice în sfîrșit... Marghiolița poartă de grijă de toate. ALECSANDRI, T. I 45. – Variantă: păstra s. f.

PASTRAMĂ păstrămuri f. 1) Produs alimentar preparat din carne bine condimentată și afumată sau uscată la soare. 2) Varietate de astfel de produs alimentar. ◊ A se face ~ a slăbi foarte tare. A ține pe cineva la ~ a ține pe cineva închis timp îndelungat. /<ngr. pastramás, turc. pastirma

PASTRAMĂ s. f. (ȚR) Bujeniță. Sušanica. Pastrama. LEX. 254r. Etimologie: ngr. patrámas, tc. pastirma.

pastramă f. 1. carne sărată și afumată: cu câteva bucăți de pastramă ținea băcănie GHICA; 2. fig. a pune la pastramă, a jupui de viu, a snopi în bătăi: mai trebuie să-și bată joc de casa mea și pe voi să vă puie la pastramă? CR. [Vechiu-rom. pastramà = turc. PASTYRMA].

pastrámă f., pl. e, păstrămĭ și n. păstrămurĭ (vrom. pastramá și păstrămá, d. turc. pastyrma și basdyrma, care vine d. ngr. și vgr. pastós, presărat, sărat. D. turc. vine ngr. pastramás, pastrumás și pasturmás, sîrb. pastrma, bg. pastŭrma. Cp. cu cataramă). Carne tăĭată în feliĭ supțirĭ, sărată, tescuită și uscată la umbră și vînt și care se mănîncă așa orĭ friptă. Fig. A pune pe cineva la pastramă, a-l chinui răŭ. V. bujăniță.

PĂSTRA s. f. v. pastramă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pastra s. f., g.-d. art. pastramei; pl. (bucăți) pastrame / (sorturi) păstrămuri

pastra s. f., g.-d. art. pastramei; (sorturi) pl. pastrame / păstrămuri

pastra s. f., g.-d. art. pastramei; (sorturi) pl. păstrămuri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pastramă (păstrămuri), s. f. – Carne conservată prin sărare și uscare. – Mr. păstrămă. Tc. pastirma (Roesler 601; Șeineanu, II, 285; Meyer, Alb. St., IV, 94; Ronzevalle 45), din ngr. παστώνω „a săra” (› mr. păstosescu, păstosire „a săra”), παστός „presărat”; cf. ngr. πασταμρᾶς, παστουρμᾶς, alb. pastërmà, bg. pastrăma, sb. pastrma.Der. pastramagiu, s. m. (vînzător de pastramă; derbedeu).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face (pe cineva) pastramă expr. a bate foarte rău (pe cineva).

a pune la pastramă expr. a ucide; a distruge.

a ține (pe cineva) la pastramă expr. a ține (pe cineva) închis multă vreme.

Intrare: pastramă
pastramă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pastra
  • pastrama
plural
  • pastrame
  • pastramele
genitiv-dativ singular
  • pastrame
  • pastramei
plural
  • pastrame
  • pastramelor
vocativ singular
plural
pastramă1 (pl. -uri) substantiv feminin
substantiv feminin (F37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pastra
  • pastrama
plural
  • păstrămuri
  • păstrămurile
genitiv-dativ singular
  • pastrame
  • pastramei
plural
  • păstrămuri
  • păstrămurilor
vocativ singular
plural
păstramă substantiv feminin
substantiv feminin (F36)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păstra
  • păstrama
plural
  • păstrămuri
  • păstrămurile
genitiv-dativ singular
  • păstrame
  • păstramei
plural
  • păstrămuri
  • păstrămurilor
vocativ singular
plural
pastrama
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păstrăma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pastra, pastrame / pastra, păstrămurisubstantiv feminin

  • 1. (numai) singular Preparat alimentar din carne (de oaie, de porc etc.) conservată prin sărare, afumare, uscare și condimentare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Un berbec întreg, făcut pastramă, a început să sfîrîie pe jăratic. GALACTION, O. I 267. DLRLC
    • format_quote Tăie felii subțiri de pastramă usturoiată. C. PETRESCU, Î. II 135. DLRLC
    • format_quote Negoiță a dat țoiul repede pe gît; a-mbucat o fărîmă de pastramă. CARAGIALE, O. III 44. DLRLC
    • chat_bubble familiar A ține (pe cineva) la pastramă = a ține (pe cineva) închis un timp îndelungat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Am să te țin la pastramă hăt și bine. De acum în turbincă au să-ți putrezească ciolanele. CREANGĂ, P. 318. DLRLC
    • chat_bubble familiar A face (pe cineva) pastramă = a bate foarte tare (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bate
      • format_quote Am să te fac pastramă!... Am să te ard de viu! MACEDONSKI, O. II 67. DLRLC
    • chat_bubble familiar A se face pastramă = a slăbi foarte tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: slăbi
    • chat_bubble familiar A pune la pastramă = distruge, ucide. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană... mai trebuie să-și bată joc de casa mea? și pe voi să vă puie la păstramă? CREANGĂ, P. 28. DLRLC
  • 2. (la) plural Diferite sortimente din carnea definită mai sus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De-i nevoie în casă de dulceți, de pînză, de păstrămuri, de orice în sfîrșit... Marghiolița poartă de grijă de toate. ALECSANDRI, T. I 45. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.