Definiția cu ID-ul 504643:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pastramă (păstrămuri), s. f. – Carne conservată prin sărare și uscare. – Mr. păstrămă. Tc. pastirma (Roesler 601; Șeineanu, II, 285; Meyer, Alb. St., IV, 94; Ronzevalle 45), din ngr. παστώνω „a săra” (› mr. păstosescu, păstosire „a săra”), παστός „presărat”; cf. ngr. πασταμρᾶς, παστουρμᾶς, alb. pastërmà, bg. pastrăma, sb. pastrma.Der. pastramagiu, s. m. (vînzător de pastramă; derbedeu).