19 definiții pentru parpalec

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARPALEC, parpaleci, s. m. (Înv.) Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. ♦ Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec. ♦ (Reg.) Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nicio considerație. – Et. nec.

parpalec sm [At: LB / V: (reg) papalete, paparec, papareț, ~ete, ~et[1], păpăreț / Pl: ~eci / E: nct] 1 (Înv) Vânzător ambulant grec, de covrigi și plăcinte. 2 (Pex) Negustor de mărunțișuri. 3 (Dep) Grec. 4 (Mol; Mun; dep) Epitet dat unei persoane de la oraș. 5 (Mun; dep; îf papalete) Epitet dat unui om prostănac, bleg. 6 (Îdt) Grataragiu.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma ~eț LauraGellner

PARPALEC, parpaleci, s. m. (Înv.) Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. ♦ Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec. ♦ (Reg.) Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nici o considerație. – Et. nec.

PARPALEC, parpaleci, s. m. (Învechit) Vînzător ambulant de covrigi și de plăcinte (v. covrigar); (astăzi, rar, familiar și popular) poreclă dată unui om care nu merită considerație. Măi parpalecule, nu cumva ești. botezat de sfîntul Chirică Șchiopu, care ține dracii de păr? CREANGĂ, O. A. 189.

PARPALEC ~ci m. 1) înv. Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. 2) depr. rar Persoană cu ocupații neserioase; covrigar. /Orig. nec.

parpalec m. 1. plăcintar grec: mii de parpaleci și de papugii AL.; 2. (ironic) Grec: a leșinat parpalecu AL. [Cf. părpăli].

parpaléc m. (probabil, de la pronunțarea peltică a Greculuĭ. Cp. cu Cațaon). Iron. Grec.

parpaleț[1] sm vz parpalec

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: parpalet LauraGellner

papaléte m. (d. a păpa, p. a arăta ideĭa de slăbicĭune și dispreț, și suf. -lete). Munt. vest. Iron. Filfison, fîrțîgăŭ, om îmbrăcat orășenește. V. șulfă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parpalec (negustor) (înv.) s. m., pl. parpaleci

parpalec (negustor) (înv.) s. m., pl. parpaleci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: parpalec
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parpalec
  • parpalecul
  • parpalecu‑
plural
  • parpaleci
  • parpalecii
genitiv-dativ singular
  • parpalec
  • parpalecului
plural
  • parpaleci
  • parpalecilor
vocativ singular
  • parpalecule
  • parpalece
plural
  • parpalecilor
papalete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
parpaleț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paparec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papareț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
parpalete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpăreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parpalec, parpalecisubstantiv masculin

  • 1. învechit Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec. DEX '09 DEX '98
      sinonime: grec
    • 1.2. regional Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nicio considerație. DEX '09 DLRLC
      sinonime: covrigar
      • format_quote Măi parpalecule, nu cumva ești botezat de sfîntul Chirică Șchiopu, care ține dracii de păr? CREANGĂ, O. A. 189. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.