18 definiții pentru parpalec papalete paparec papareț parpalete păpăreț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARPALÉC, parpaleci, s. m. (Înv.) Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. ♦ Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec. ♦ (Reg.) Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nicio considerație. – Et. nec.

parpalec sm [At: LB / V: (reg) papalete, paparec, papareț, ~ete, ~et[1], păpăreț / Pl: ~eci / E: nct] 1 (Înv) Vânzător ambulant grec, de covrigi și plăcinte. 2 (Pex) Negustor de mărunțișuri. 3 (Dep) Grec. 4 (Mol; Mun; dep) Epitet dat unei persoane de la oraș. 5 (Mun; dep; îf papalete) Epitet dat unui om prostănac, bleg. 6 (Îdt) Grataragiu.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma ~eț LauraGellner

PARPALÉC, parpaleci, s. m. (Înv.) Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. ♦ Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec. ♦ (Reg.) Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nici o considerație. – Et. nec.

PARPALÉC, parpaleci, s. m. (Învechit) Vînzător ambulant de covrigi și de plăcinte (v. covrigar); (astăzi, rar, familiar și popular) poreclă dată unui om care nu merită considerație. Măi parpalecule, nu cumva ești. botezat de sfîntul Chirică Șchiopu, care ține dracii de păr? CREANGĂ, O. A. 189.

PARPALÉC ~ci m. 1) înv. Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. 2) depr. rar Persoană cu ocupații neserioase; covrigar. /Orig. nec.

parpalec m. 1. plăcintar grec: mii de parpaleci și de papugii AL.; 2. (ironic) Grec: a leșinat parpalecu AL. [Cf. părpăli].

parpaléc m. (probabil, de la pronunțarea peltică a Greculuĭ. Cp. cu Cațaon). Iron. Grec.

parpaleț[1] sm vz parpalec

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: parpalet LauraGellner

papaléte m. (d. a păpa, p. a arăta ideĭa de slăbicĭune și dispreț, și suf. -lete). Munt. vest. Iron. Filfison, fîrțîgăŭ, om îmbrăcat orășenește. V. șulfă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

parpaléc (negustor) (înv.) s. m., pl. parpaléci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: parpalec
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parpalec
  • parpalecul
  • parpalecu‑
plural
  • parpaleci
  • parpalecii
genitiv-dativ singular
  • parpalec
  • parpalecului
plural
  • parpaleci
  • parpalecilor
vocativ singular
  • parpalecule
  • parpalece
plural
  • parpalecilor
papalete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paparec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papareț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
parpalete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpăreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

parpalec papalete paparec papareț parpalete păpăreț

  • 1. învechit Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: grec, greacă (persoană)
    • 1.2. regional Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nicio considerație.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: covrigar attach_file un exemplu
      exemple
      • Măi parpalecule, nu cumva ești botezat de sfîntul Chirică Șchiopu, care ține dracii de păr? CREANGĂ, O. A. 189.
        surse: DLRLC

etimologie: