3 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*paratór m. (it. paratore). Tapițer decorator.

PÂRÂTOR, -OARE, pârâtori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care pârăște (1), care are obiceiul să pârască; (persoană) care denunță, delator. – Pârî + suf. -tor.

pârâtor, ~oare [At: PSALT. 10 / V: (înv) ~i sm / Pl: ~i, ~oare / E: pârî + -tor] 1 smf (Jur; Trs; Buc; iuz) Reclamant la un proces. 2-3 smf, a (Persoană) care pârăște Si: (fam) pârâcios (1-2). 4-5 smf, a (Persoană) care arată în mod răutăcios faptele sau vorbele cuiva pentru a-l discredita Si: (fam) părâcios (3-4). 6-7 smf, a (Persoană) care dă de gol pe cineva Si: (fam) părâcios (5-6). 8-9 (Persoană) căreia îi place să pârască pe cineva Si: (fam) pârâcios (7-8). 10 smf (Pex) Trădător. 11 (Pex) Denunțător. corectat(ă)

PÂRÂTOR, -OARE, pârâtori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care pârăște (1), care are obiceiul să pârască; (persoană) care denunță, delator. – Pârî + suf. -tor.

PÎRÎTOR, -OARE, pîrîtori, -oare, adj. Care pîrăște; care are obiceiul să pîrască; care denunță; delator. N-au venit de patru zile! se răsuci iar din pat tovarășul lui Comșa, cu promptitudinea unui școlar pîrîtor. C. PETRESCU, Î. II 60. Ne deprinsese a fi lași, mincinoși, pîrîtori, leneși. DELAVRANCEA, la TDRG. ◊ (Substantivat) Greaca o să întrebuințeze toate mijloacele ca să afle pe pîrîtorul ei. FILIMON, la TDRG.

PÂRÂTOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care pârăște; denunțător; delator; turnător. /a pârî + suf. ~tor

pîrîtór, -oáre adj. Care pîrăște (pîrîș). Care are obiceĭ să pîrască: un elev pîrîtor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pârâtor (rar) adj. m., s. m., pl. pârâtori; adj. f., s. f. sg. și pl. pârâtoare

pârâtor (rar) adj. m., s. m., pl. pârâtori; adj. f., s. f. sg. și pl. pârâtoare

pârâtor adj. m., s. m., pl. pârâtori; f. sg. și pl. pârâtoare

pârăsc, -răști 2, -răște 3, -rască 3 conj., -rît prt., -rîtor adj. v.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÂRÂTOR adj., s. 1. adj., s. pârâcios, (fam. fig.) turnător. (Mare ~ mai e!) 2. s. v. denunțător.

PÎRÎTOR adj., s. 1. adj., s. pîrîcios, (fam. fig.) turnător. (Mare ~ mai e!) 2. s. denunțător, (livr.) delator, sicofant, (înv.) prepuitor, vadnic, (fam. fig.) turnător. (Un ~ ordinar.)

Intrare: parator
parator
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pârâtor (adj.)
pârâtor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârâtor
  • pârâtorul
  • pârâtoru‑
  • pârâtoare
  • pârâtoarea
plural
  • pârâtori
  • pârâtorii
  • pârâtoare
  • pârâtoarele
genitiv-dativ singular
  • pârâtor
  • pârâtorului
  • pârâtoare
  • pârâtoarei
plural
  • pârâtori
  • pârâtorilor
  • pârâtoare
  • pârâtoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: pârâtor (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârâtor
  • pârâtorul
  • pârâtoru‑
plural
  • pârâtori
  • pârâtorii
genitiv-dativ singular
  • pârâtor
  • pârâtorului
plural
  • pârâtori
  • pârâtorilor
vocativ singular
  • pârâtorule
plural
  • pârâtorilor
părâtori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pârâtor, pârâtorisubstantiv masculin
pârâtoare, pârâtoaresubstantiv feminin
pârâtor, pârâtoareadjectiv

  • 1. rar (Persoană) care pârăște, care are obiceiul să pârască; (persoană) care denunță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote N-au venit de patru zile! se răsuci iar din pat tovarășul lui Comșa, cu promptitudinea unui școlar pîrîtor. C. PETRESCU, Î. II 60. DLRLC
    • format_quote Ne deprinsese a fi lași, mincinoși, pîrîtori, leneși. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
    • format_quote Greaca o să întrebuințeze toate mijloacele ca să afle pe pîrîtorul ei. FILIMON, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Pârî + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.