opțiuni
  • info

21 de definiții pentru turnător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURNĂTOR, -OARE, turnători, -oare, s. m. și f. 1. Muncitor din industria metalurgică specializat în lucrări de turnare1 a metalelor. 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei persoane care pârăște, denunță pe cineva; denunțător. – Turna1 + suf. -ător.

TURNĂTOR, -OARE, turnători, -oare, s. m. și f. 1. Muncitor din industria metalurgică specializat în lucrări de turnare1 a metalelor. 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei persoane care pârăște, denunță pe cineva; denunțător. – Turna1 + suf. -ător.

turnător, ~oare [At: DA III, 847 / V: (înv) tor~ sf, (reg) târ~ sn, tor~ sm / Pl: ~i, ~oare / E: turna1 + -ător] 1 sf (Înv) Înapoiere. 2 sfn (Mun) Fir de urzeală care nu încape în spată și care se face ghem, rămânând pe lângă război. 3 sf (Înv) Vas cu care se toarnă un lichid. 4 smf Muncitor din industria metalurgică specializat în operația de turnare1 (12) a metalelor. 5 smf (Fam; fig; dep) Persoană care denunță pe cineva Si: delator, denunțător.

TURNĂTOR, -OARE, turnători, -oare, s. m. și f. Muncitor din industria metalurgică, specializat în lucrări de turnare1. Ce pregătire ai, tovarășe? Ce școală, ce profesie, ce calificare? – De meserie-s turnător. GALAN, B. I 11.

turnător, -oare s. m. f. (peior., fam., pop.) Denunțător, securist ◊ „C. Vadim Tudor nu era informator, ci turnător benevol la Securitate.” Ev.z. 13 IX 95 p. 1. ◊ „[Securiștii] erau desemnați prin turnător, delator, ciripitor sau prin... tăcere, însoțită de gestul cunoscut indicând epoleții.” Ap. 8/95 p. 15. ◊ „E turnător? am întrebat.” R.l. 21 IX 96 p. 1; v. și R.lit. 43/96 p. 2 (din turna; DEX – alte sensuri; acest sens este mai vechi în rom.)

TURNĂTOR ~i m. 1) Muncitor specializat în operații de turnare a metalelor. 2) fam. depr. Persoană care denunță; pârâtor; delator; denunțător. /a turna + suf. ~tor

turnător m. cel ce toarnă metale: turnător de clopote, de litere.

turnătór, -oáre adj. și s. Care toarnă (lucrător): turnător de clopote, de tunurĭ, de litere.

târnător sn vz turnător

tornătoare sf vz turnător

tornător sm vz turnător

turnător-formator s. m. Muncitor care lucrează forme de turnătorie ◊ „De asemenea, angajează oțelari, forjori, termiști-tratamentiști, turnători-formatori, strungari, frezori, rectificatori, curățitori-sablatori [...] sculer S. D. V., zidari-șamotori, primitori-distribuitori [...]” I.B. 10 IV 74 p. 3; v. și R.l. 12 VII 79 p. 6; v. și curățitor-sablator (din turnător + formator)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

turnător s. m., pl. turnători

turnător s. m., pl. turnători

turnător s. m., pl. turnători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TURNĂTOR s. v. denunțător.

TURNĂTOR s. (înv.) vărsător. (~ de clopote.)

TURNĂTOR adj., s. v. pârâcios, pârâtor.

TURNĂTOR s. (înv.) vărsător. (~ de clopote.)

turnător adj., s. v. PÎRÎCIOS. PÎRÎTOR.

turnător s. v. DENUNȚĂTOR.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

turnător, -oare, turnători, -oare s. m., s. f., adj. (peior.) informator, denunțător, delator

Intrare: turnător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turnător
  • turnătorul
  • turnătoru‑
plural
  • turnători
  • turnătorii
genitiv-dativ singular
  • turnător
  • turnătorului
plural
  • turnători
  • turnătorilor
vocativ singular
  • turnătorule
plural
  • turnătorilor
târnător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tornător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tornătoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

turnător, turnătorisubstantiv masculin
turnătoare, turnătoaresubstantiv feminin

  • 1. Muncitor din industria metalurgică specializat în lucrări de turnare a metalelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vărsător
    • format_quote Ce pregătire ai, tovarășe? Ce școală, ce profesie, ce calificare? – De meserie-s turnător. GALAN, B. I 11. DLRLC
  • 2. familiar Epitet depreciativ dat unei persoane care pârăște, denunță pe cineva. DEX '09 DEX '98
    sinonime: delator denunțător pârâcios pârâtor
etimologie:
  • Turna + sufix -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.