opțiuni
  • info

3 intrări

26 de definiții

din care

Explicative DEX

PĂRAȘ, părași, s. m. (Reg.) Pescar care înfige parul1 pentru a fixa lotca atunci când se scoate năvodul. – Par1 + suf. -aș.

PĂRAȘ, părași, s. m. (Reg.) Pescar care înfige parul1 pentru a fixa lotca atunci când se scoate năvodul. – Par1 + suf. -aș.

PÂRÂȘ, pârâși, s. m. (Pop.) Persoană care pârăște; reclamant. – Pârî + suf. -âș.

păraș2 s [At: ALR I, 956/782 / Pl: nct / E: nct] (Reg) Curătură în pădure.

păraș1 sm [At: ANTIPA, P. 473 / Pl: ~i / E: par1 + -aș] (Reg) Pescar care mânuiește parul1 de care este fixată luntrea când se scoate năvodul.

părâș sm vz pârâș

pârâș, ~ă smf [At: CORESI, L. 440/21 / V: (înv) părăș, păr~ / Pl: ~i, ~e / E: pârî + -iș] 1 sf (Îvr) Persoană care se plânge de faptele sale cuiva. 2 (Jur; înv; șîs ~ul mare, ~ul de sus, ~ul deasupra) Reclamant. 3 (Îvr; pex) Vrăjmaș. 4 sm (Jur; îrg; șîs ~ul mic, ~ul de jos) Împricinat. 5 (Jur; îvr; îas) Pârât2 la un proces. 6 sm (Pop) Diavol.

PÂRÂȘ, pârâși, s. m. (Pop.) Cel care pârăște; reclamant. – Pârî + suf. -âș.

PĂRAȘ, părași, s. m. (Regional) Pescar care mînuiește parul de care se fixează lotca atunci cînd se scoate năvodul.

PÎRÎȘ, pîrîși, s. m. (Popularși arhaizant) împricinat; (în special) cel care pîrăște, reclamant. A poruncit neguțătorului... să răscumpere ochiul cu două sute de galbeni: o sută de galbeni pîrîșului și o sută pîrcălăbiei. SADOVEANU, D. P. 156.

pârîș m. pârîtor.

pîrîș și (vechĭ) pîríș m. (d. pîră). Rar. Acela care pîrăște, reclamant. (În Ps. S. oblicitor).

Ortografice DOOM

păraș (reg.) s. m., pl. părași

pârâș (pop.) s. m., pl. pârâși

păraș (reg.) s. m., pl. părași

pârâș (pop.) s. m., pl. pârâși

păraș s. m., pl. părași

pârâș s. m., pl. pârâși

pârîș, -șă.

Enciclopedice

PĂRĂȘ, Costul, 1491 (Sur XV), < subst. pîrîș.

Sinonime

PÂRÂȘ s., adj. v. adversar, dușman, inamic, potrivnic, vrăjmaș.

PÂRÂȘ s. v. reclamant.

pîrîș s. v. RECLAMANT.

pîrîș s., adj. v. ADVERSAR. DUȘMAN. INAMIC. POTRIVNIC. VRĂJMAȘ.

Regionalisme / arhaisme

păraș2 s.n. (reg.) curătură (în pădure); loc curățat de arbori; runc.

pârấș, pârâși, s.m. (pop.) Cel care pârăște; reclamagiu: „...să le fie pîrîș sfănta beserică și aceste dumnezeiești cărți la strajnicul și dreptul județu...” (Bârlea, 1909: 162; doc. din 1732). – Din pârî + suf. -îș (DEX, MDA).

pârâș, pârâși, s.m. – (pop.) Cel care pârăște; reclamagiu: „Surorile-s martorii, / Mă-ta-i pârâșu’ lejii” (Bilțiu, 2006: 166). – Din pârî (< sl. pirěti) + suf. -îș (Scriban, DEX, MDA).

Intrare: păraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păraș
  • părașul
  • părașu‑
plural
  • părași
  • părașii
genitiv-dativ singular
  • păraș
  • părașului
plural
  • părași
  • părașilor
vocativ singular
  • părașule
  • părașe
plural
  • părașilor
Intrare: Părăș
Părăș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Părăș
Intrare: pârâș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârâș
  • pârâșul
  • pârâșu‑
plural
  • pârâși
  • pârâșii
genitiv-dativ singular
  • pârâș
  • pârâșului
plural
  • pârâși
  • pârâșilor
vocativ singular
  • pârâșule
  • pârâșe
plural
  • pârâșilor
părâș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păraș, părașisubstantiv masculin

  • 1. regional Pescar care înfige parul pentru a fixa lotca atunci când se scoate năvodul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Par + -aș. DEX '09 DEX '98

pârâș, pârâșisubstantiv masculin

  • 1. popular Persoană care pârăște. DEX '09 DLRLC
    sinonime: reclamant
    • format_quote A poruncit neguțătorului... să răscumpere ochiul cu două sute de galbeni: o sută de galbeni pîrîșului și o sută pîrcălăbiei. SADOVEANU, D. P. 156. DLRLC
etimologie:
  • Pârî + -âș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.