2 intrări

Articole pe această temă:

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pantof sm [At: IORGA, S. D. VIII, 8 / V: (reg) ~flă (Pl: ~le) sf, ~flu / Pl: ~i / E: ger Pantoffel] 1 Încălțăminte de stradă care acoperă laba piciorului până la gleznă Si: papuc, (reg) jumătăți Vz condur, iminei. 2 (Înv; îe) A sta sub ~ul cuiva A fi sub autoritatea cuiva Si: a fi sub papuc1 (3). 3 (Reg) Papuc1 (2). 4 (Bot; reg; îc) ~ul-doamnei Blabornic (Cypripedium calceolus). 5 (Bot; reg; îc) ~ii-doamnei Papucul1(18)-doamnei (Impatiens roylei).

PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de stradă din piele, din materiale sintetice sau din pânză, care acoperă laba piciorului până la gleznă. – Din germ. Pantoffel.

PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de stradă din piele, din materiale sintetice sau din pânză, care acoperă laba piciorului până la gleznă. – Din germ. Pantoffel.

PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de piele sau de pînză, care acoperă piciorul numai pînă la gleznă. Ieși din cameră în pantofi cu talpa moale. C. PETRESCU, C. V. 49. Și iată, ca-n atîtea rînduri, Ai devenit sentimental, Privind cu ochii duși pe ginduri Pantoful delicat de bal. TOPÎRCEANU, B. 66. Pantofii de ptslă parcă nu duceau pe nimenea, așa de puțin zgomot făceau. ANGHEL-IOSIF, C. L. 75.

PANTÓF ~i m. mai ales la pl. Obiect de încălțăminte cu înălțimea până la gleznă. ~i bărbătești. ~i sportivi. ~i de toamnă. /<germ. Pantoffel

pantof m. încălțăminte ce nu acopere tot piciorul și se întrebuințează mai mult în casă. [Bulg. PANTOF = nemț. PANTOFFEL].

*pantóf m. (germ. pantoffel, it. pantófola [d. mgr. pantófellon, tot de plută], fr. pantoufle, sp. pantofla; rus. túfelĭ, bg. pantof). Un fel de încălțăminte ușoară maĭ mică decît gheata, de umblat pin casă orĭ de purtat vara (papucĭ maĭ boĭereștĭ).

pantóf-sandá s. m. Pantof decoltat ◊ Pantofi-sanda albi sau bleumarin cu talpă de plută, turbanul în culoarea închisă a combinației și o floare în piept completează ținuta.” Săpt. 30 III 73 p. 16. ◊ „Se revine la încălțămintea clasică pentru femei. Pantof-sanda, culoare bej, baretă care susține pe aceia foarte decoltați.” Săpt. 31 V 74 p. 8 (din pantof + sanda)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pantóf s. m., pl. pantófi

pantóf s. m., pl. pantófi

!pantóful-doámnei (plantă) s. m. art.

pantóful-doámnei (bot.) s. m.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PANTÓF s. (înv. și reg.) postal, (reg.) jumătăți (pl.). (~i de vară.)

PANTOF s. (înv. și reg.) postal, (reg.) jumătăți (pl.). (~ de vară.)

PANTOFII-DOÁMNEI s. pl. v. papucul-doamnei.

pantofii-doamnei s. pl. v. PAPUCUL-DOAMNEI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pantóf (pantófi), s. m. – Încălțăminte de stradă, papuc. – Mr. pandoflă, megl. pandofli. It. pantofola, germ. Pantoffel, în dialecte prin intermediul ngr. παντάφλα. – Der. pantofar, s. m. (cizmar); pantofărie, s. f. (cizmărie).

arată toate definițiile

Intrare: pantof
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantof
  • pantoful
  • pantofu‑
plural
  • pantofi
  • pantofii
genitiv-dativ singular
  • pantof
  • pantofului
plural
  • pantofi
  • pantofilor
vocativ singular
plural
pantoflă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pantoflu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pantoful-doamnei
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantoful-doamnei
plural
genitiv-dativ singular
  • pantofului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)