4 intrări
33 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (9)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PANDIT, pandiți, s. m. (În India) Titlu dat inițial brahmanilor, iar azi savanților, învățaților etc.. Pandit Nehru. – Din fr. pandit.
pandit sm [At: DEX2 / Pl: ~iți / E: fr pandit] Titlu dat învățaților brahmani din India.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PANDIT, pandiți, s. m. Titlu dat savanților, învățaților etc. brahmani din India. Pandit Nehru. – Din fr. pandit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PANDIT s.m. Titlu dat savanților, învățaților etc. brahmani din India. [< fr. pandit, sanscr. pandita].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PANDIT s. m. titlu dat inițial brahmanilor în India, astăzi și savanților. (< fr. pandit)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PÂNDI, pândesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A observa, a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva); a spiona, a urmări. ◊ Expr. A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea. 2. Tranz. A urmări cu nerăbdare un moment favorabil, a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva, de a acapara, de a răpi. 3. Tranz. A studia sau a urmări gesturile, manifestările și acțiunile cuiva pentru a-i ghici gândurile, intențiile. 4. Tranz. și intranz. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). ◊ Expr. (Tranz.; înv. și reg.) A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită. – Din sl. ponditi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÂNDI, pândesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A observa, a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva); a spiona, a urmări. ◊ Expr. A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea. 2. Tranz. A urmări cu nerăbdare un moment favorabil, a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva, de a acapara, de a răpi. 3. Tranz. A studia sau a urmări gesturile, manifestările și acțiunile cuiva pentru a-i ghici gândurile, intențiile. 4. Tranz. și intranz. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). ◊ Expr. (Tranz.; înv. și reg.) A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită. – Din sl. ponditi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PÂNDIT s. n. Faptul de a pândi; pândă. – V. pândi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÂNDIT s. n. Faptul de a pândi; pândă. – V. pândi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
depândi v vz pândi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pânda v vz pândi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pândi [At: PSALT. (1651), ap. TDRG / V: (cscj) ~da / Pzi: ~desc / E: slv пѫдити] 1-2 vti (D. om) A observa atent, a urmări sau a cerceta pe ascuns ori dintr-un loc ascuns, pentru a prinde, a ataca, a afla, a surprinde etc. pe cineva sau ceva Si: a iscodi, a observa, a spiona. 3-4 vti (D. oameni) A aștepta cu atenție încordată, într-un loc ascuns, trecerea sau sosirea cuiva, pentru a-l prinde, a-l ataca etc. 5-6 vti (Rar; pgn; d. abstracte) A amenința. 7 vt (Rar; îlv) A ~ cu urechea A trage cu urechea. 8 vt (Rar; îlv) A-i ~ (cuiva) calea (sau drumul) A aștepta ocazia de a ieși în calea cuiva. 9 vt (C. i. bunuri materiale) A urmări cu dorință arzătoare de a obține, de a-și însuși. 10 vt (C. i. bunuri materiale) A aștepta prilejul de a acapara. 11 vt A urmări cu privirea pe ascuns. 12 vt A aștepta cu nerăbdare, cu atenția încordată Si: (reg) a pândări (1). 13 vt (Reg: îe) A ~ vreme (cu prilej) A aștepta ocazia favorabilă. 14 vt (Reg; îe) A-i ~ (cuiva) zilele A aștepta momentul prielnic pentru a-i face cuiva un rău, pentru a-l omorî. 15 vt A face serviciul de pândă (1) Si: a jitări, a pândări (2). 16 vt (C. i. terenuri cultivate, animale) A păzi. 17 vi A sta de strajă. 18 vi A veghea. 19 (Trs; Mar) A merge pe ascuns, ferindu-se.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pândit sn [At: MURNU, O. 65 / Pl: ~uri / E: pândi] (Rar) 1-2 Pândă (1-2). 3-7 Pândire (3-7). 8 (Îdt) Pază. 9 Străjuire. 10 Veghere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PÎNDI, pîndesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire Ia ființe) A observa cu atenție (dintr-un loc ascuns), a spiona cu scopul de a prinde sau de a ataca. O! Făt-logofete Cu netede plete, Cu părul de aur! Stăi, te odihnește, Că-n deal te pîndește Un negru balaur. ALECSANDRI, P. I 64. Codrul mîndru c-a-nverzit, Frunza mi l-a-mpodobit; Mă duc să pîndesc ciocoi, Că prea mult își rîd de noi. BOLLIAC, O. 181. ◊ Expr. A pîndi cu urechea = a fi atent la un sunet, la un zgomot, a trage cu urechea la... Măgură mergea plecat, cu capul strîns între umeri, pîndind cu urechea hohotele... mitralierelor. CAMILAR, N. I 59. ◊ Intranz. Ca o mîță cînd pîndește la șoareci, se apropie încetișor. ISPIRESCU, L. 109. Au ieșit cu toții în susul apei din cetate noaptea, fără să simță nimic vrăjmașii care pîndeau pe maluri. CARAGIALE, O. III 195. Cînd prin codri m-ascundeam. Nopți și zile-ntregi pîndeam Și pe cei bănoși prindeam. ANT. LIT. POP. I 435. ◊ Fig. (Despre o nenorocire, o primejdie) Am cunoscut după un semn urgia care mă pîndește. GALACTION, O. I 251. Cine mai știe încă ce alte amenințări ne mai pîndesc? C. PETRESCU, Î. II 268. (Intranz.) Moartea pîndea în toate cotloanele. SADOVEANU, O. VII 15. ♦ (Cu privire la lucruri) A aștepta prilejul de a pune mîna pe ceva, de a acapara, de a răpi. Sfîntul soare ziua-ntreagă Pîndește brîul – l-ar fura. COȘBUC, P. I 122. Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o cîmpie mănoasă răzășească, Pe care o pîndește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. ALECSANDRI, O. 260. 2. A urmări, a studia gesturile, manifestările, acțiunile cuiva, pentru a-i ghici gîndurile. Femeia îl pîndea temătoare. DUMITRIU, N. 160. Rămînea singur, scăpa de apăsarea atîtor ochi care-l pîndeau. BART, E. 184. ♦ A urmări. A așteptat să vie seara, cu mare neliniște în suflet și i-a pîndit plecarea, pînă nu l-a mai văzut de loc. POPA, v. 113. Multe perechi de ochi, ascunși după perdele, pîndeau mersul domol al vasului. BART, E. 127. ◊ Fig. Iar noi, pîndind mișcarea vremii Pe calendarul din perete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete, VLAHUȚĂ, O. A. 79. Am o piatră nestimată Care noaptea viu lucește Precum ochiu-ți ce pîndește Fericirea depărtată. ALECSANDRI, P. I 18. 3. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). Pîndind vremea pe cînd șed ele plecate. fac țuști! din baltă. CREANGĂ, A. 67. Pîndește ne-ncetat Momentul de sosire a veselei Neere. ALECSANDRI, T. II 236. ◊ Expr. A pîndi vreme cu prilej = a aștepta ocazia potrivită. Un dușman de lup... chiar cumătrul caprei, – care de mult pîndea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei. CREANGĂ, P. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÎNDIT s. n. Faptul de a pîndi; pîndă. Groaznic ne-ar fi fost atunci pînditul. MURNU, O. 65.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PÂNDI ~esc tranz. 1) (despre ființe) A urmări pe ascuns (pentru a prinde, a ataca, a ghici gândurile etc.). 2) A aștepta stând ascuns (pentru a captura, a surprinde etc.). 3) (momente, ocazii potrivite) A aștepta cu răbdare. /<sl. ponditi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pândì v. a sta la pândă, a aștepta în ascuns spre a prinde sau face rău. [Slav. PÕDITI, a alunga].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pîndésc v. tr. (vsl. ponditi, a alunga, a respinge. V. po-pîndesc). Aștept pe cineva stînd la pîndă ca să-l atac, spionez ca să atac. A pîndi ocaziunea, a aștepta ocaziunea, a sta gata să profițĭ de ĭa. V. intr. Staŭ la pîndă: pisica pîndește la șoaricĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popîndésc v. tr. (vsl. *poponditi, d. ponditi, a expulsa, de unde vine rom. pîndesc). Olt. Prăpădesc, ucid.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pandit s. m., pl. pandiți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pandit s. m., pl. pandiți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pandit s. m., pl. pandiți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pândi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pândesc, 3 sg. pândește, imperf. 1 pândeam; conj. prez. 1 sg. să pândesc, 3 să pândească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pândit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pândi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pândesc, imperf. 3 sg. pândea; conj. prez. 3 să pândească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pândit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pândi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pândesc, imperf. 3 sg. pândea; conj. prez. 3 sg. și pl. pândească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pândit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PÂNDI vb. v. păzi, supraveghea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PÂNDI vb. 1. v. spiona. 2. (prin Ban.) a astăura. (L-a ~ la ieșirea din tură.) *3. a jitări, a pândări. (~ la o pepenărie.) 4. a amenința, (fig.) a paște. (Îl ~ o mare primejdie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PÂNDIT s. v. pândă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pîndi vb. v. PĂZI. SUPRAVEGHEA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PÎNDI vb. 1. a iscodi, a observa, a spiona, a urmări, (înv. și pop.) a priveghea, (pop.) a cerca, (înv. și reg.) a acera, a păzi. (Îl ~ din umbră.) 2. (prin Ban.) a astăura. (L-a ~ la ieșirea din tură.) 3.* a jitări, a pîndări. (~ la o pepenărie.) 4. a amenința, (fig.) a paște. (Îl ~ o mare primejdie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pîndit s. v. PÎNDĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pîndi (pîndesc, pîndit), vb. – A urmări, a spiona, a iscodi. Sl. pąditi „a împinge, a îmboldi” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Miklosich, Lexicon, 764; Cihac, II, 255; Byhan 326). – Der. pîndă, s. f. (urmărire), deverbal; pîndaci (var. pîndeț, pînditor), adj. (urmăritor); pîndar (var. pîndaș), s. m. (urmăritor; paznic, supraveghetor) din sl. pądarĭ, cf. mr., megl. păndar, bg. pădar, pudar, sb. pëndar; pîndărit, s. n. (slujba și salariul pîndarului); pîndiș, s. n. (pîndă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pandit, pandițisubstantiv masculin
- 1. (În India) Titlu dat inițial brahmanilor, iar azi savanților, învățaților etc. DEX '09 DN
- Pandit Nehru. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- pandit DEX '09 DEX '98 DN
pândi, pândescverb
- 1. A observa, a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr-un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O! Făt-logofete Cu netede plete, Cu părul de aur! Stăi, te odihnește, Că-n deal te pîndește Un negru balaur. ALECSANDRI, P. I 64. DLRLC
- Codrul mîndru c-a-nverzit, Frunza mi l-a-mpodobit; Mă duc să pîndesc ciocoi, Că prea mult își rîd de noi. BOLLIAC, O. 181. DLRLC
- Ca o mîță cînd pîndește la șoareci, se apropie încetișor. ISPIRESCU, L. 109. DLRLC
- Au ieșit cu toții în susul apei din cetate noaptea, fără să simță nimic vrăjmașii care pîndeau pe maluri. CARAGIALE, O. III 195. DLRLC
- Cînd prin codri m-ascundeam. Nopți și zile-ntregi pîndeam Și pe cei bănoși prindeam. ANT. LIT. POP. I 435. DLRLC
- Am cunoscut după un semn urgia care mă pîndește. GALACTION, O. I 251. DLRLC
- Cine mai știe încă ce alte amenințări ne mai pîndesc? C. PETRESCU, Î. II 268. DLRLC
- Moartea pîndea în toate cotloanele. SADOVEANU, O. VII 15. DLRLC
- A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: asculta
- Măgură mergea plecat, cu capul strîns între umeri, pîndind cu urechea hohotele... mitralierelor. CAMILAR, N. I 59. DLRLC
-
-
- 2. A urmări cu nerăbdare un moment favorabil, a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva, de a acapara, de a răpi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sfîntul soare ziua-ntreagă Pîndește brîul – l-ar fura. COȘBUC, P. I 122. DLRLC
- Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o cîmpie mănoasă răzășească, Pe care o pîndește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. ALECSANDRI, O. 260. DLRLC
-
- 3. A studia sau a urmări gesturile, manifestările și acțiunile cuiva pentru a-i ghici gândurile, intențiile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Femeia îl pîndea temătoare. DUMITRIU, N. 160. DLRLC
- Rămînea singur, scăpa de apăsarea atîtor ochi care-l pîndeau. BART, E. 184. DLRLC
- A așteptat să vie seara, cu mare neliniște în suflet și i-a pîndit plecarea, pînă nu l-a mai văzut de loc. POPA, v. 113. DLRLC
- Multe perechi de ochi, ascunși după perdele, pîndeau mersul domol al vasului. BART, E. 127. DLRLC
- Iar noi, pîndind mișcarea vremii Pe calendarul din perete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete. VLAHUȚĂ, O. A. 79. DLRLC
- Am o piatră nestimată Care noaptea viu lucește Precum ochiu-ți ce pîndește Fericirea depărtată. ALECSANDRI, P. I 18. DLRLC
-
- 4. A aștepta (cu nerăbdare, cu atenția încordată). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: aștepta
- Pîndind vremea pe cînd șed ele plecate... fac țuști! din baltă. CREANGĂ, A. 67. DLRLC
- Pîndește ne-ncetat Momentul de sosire a veselei Neere. ALECSANDRI, T. II 236. DLRLC
- A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un dușman de lup... chiar cumătrul caprei, – care de mult pîndea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei. CREANGĂ, P. 21. DLRLC
-
-
etimologie:
- ponditi DEX '09 DEX '98
pânditsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a pândi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pândă
- Groaznic ne-ar fi fost atunci pînditul. MURNU, O. 65. DLRLC
-
etimologie:
- pândi DEX '98 DEX '09