ORNITORINC, ornitorinci, s. m. Mamifer primitiv semiacvatic din Australia, cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete, care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus anatinus). – Din fr. ornithorynque.

ornitorinc sm [At: GENILIE, G. 176/17 / Pl: ~nci și (înv) ~nchi / E: fr ornitorynque)] Mamifer ovipar semiacvatic din Australia, având un cioc asemănător cu cel de rață, corpul acoperit cu blană și degetele unite prin membrane înotătoare (Ornithorhynchus parodoxus).

ORNITORINC, ornitorinci, s. m. Animal mamifer semiacvatic din Australia, cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete, care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus anatinus). – Din fr. ornithorynque.

ORNITORINC, ornitorinci, s. m. Animal mamifer din Australia, care are un bot în forma ciocului de rață, coadă turtită și membrană înotătoare între degete și care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus paradoxus).

ORNITORINC s.m. Mamifer din Australia, cu botul ca un cioc de rață și care se înmulțește prin ouă. [< fr. ornithorynque, cf. gr. ornis – pasăre, rynchos – cioc].

ORNITORINC s. m. mamifer ovipar semiacvatic din ordinul monotremelor, cu botul ca un cioc de rață, în Australia și Tasmania. (< fr. ornithorynque)

ORNITORINC ~ci m. Mamifer exotic semiacvatic, cu botul ca ciocul de rață, cu membrane înotătoare la labe, care se înmulțește prin ouă, dar își alăptează puii. /<fr. ornithorynque

*ornitorínc m. (vgr. ornis, órnithos, pasăre, și rýghos, cĭoc, plisc). Zool. Un mamifer monotrem australian cu botu ca de rață și cu membrană de înotat la degete.

ornitorinc s. m., pl. ornitorinci corectat(ă)

ornitorinc s. m., pl. ornitorinci

ornitorinc s. m., pl. ornitorinci

ORNITO- „pasăre, zburătoare”. ◊ gr. ornis, ornithos „pasăre” > fr. ornitho-, germ. id., it. ornito- > rom. ornito-. □ ~cefal (v. -cefal), adj., care are un cap de pasăre; ~cor (~chor) (v. -cor), adj., (despre semințe) răspîndit prin intermediul păsărilor; ~corie (v. -corie₂), s. f., răspîndire a semințelor diferitelor plante prin intermediul păsărilor; ~dactil (v. -dactil), adj., cu degete de pasăre; ~fag (v. -fag), adj., (despre animale) care se hrănește cu păsări; ~file (v. -fil₁), adj., s. f. pl., (plante) la care polenizarea se realizează cu ajutorul păsărilor; ~filie (v. -filie₁), s. f., 1. Dragoste exagerată pentru păsări. 2. Polenizare realizată prin intermediul păsărilor; ~gam (v. -gam), adj., polenizat de păsări; ~geografie (v. geo-, v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul răspîndirii geografice a păsărilor; ~id (v. -id), adj., cu aparență de pasăre; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul păsărilor; ~melologie (v. melo-₂, v. -logie₁), s. f., parte a ornitologiei care se ocupă cu studiul cîntecelor de păsări; ~pode (v. -pod), s. n. pl., reptile dinozauriene din cretacic, cu poziție bipedă și cu înfățișare de pasăre; ~rinc (v. -rinc), s. m., mamifer australian amfibiu din ordinul monotremelor, cu botul ca un cioc de rață și care se înmulțește prin ouă; ~sfingofil (v. sfingo-, v. -fil₁), adj., care este polenizat prin păsări și fluturi de noapte.

ORNITORÍNC (< fr.; {s} ornito- + gr. rynkhos „cioc”) s. m. Mamifer primitiv, monotrem, semiacvatic, cu corpul turtit, de c. 50 cm lungime, cu cioc asemănător celui de rață și cu membrane înotătoare între degete (Ornithorhynchus anatinus). Trăiește în Australia și ins. Tasmania și se hrănește cu viermi, insecte și moluște. Se înmulțește prin ouă, dar își hrănește puii cu lapte. A fost intens vânat pentru blană; în prezent este ocrotit.

ornitorinc, ornitorinci s. m. (peior.) 1. femeie lipsită de orice farmec. 2. nevastă, soție. 3. pederast, homosexual.