omnivor, ~ă [At: BARASCH, I. 56/6 / Pl: ~i, ~e / E: fr omnivore] 1-2 smf, a (Ființă) care se hrănește atât cu substanțe vegetale, cât și cu substanțe animale. 3 a Care mănâncă de toate.

OMNIVOR, -Ă, omnivori, -e, adj. (Despre animale) Care se hrănește și cu substanțe vegetale și cu substanțe animale; care mănîncă de toate.

OMNIVOR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu substanțe vegetale și animale. [< fr. omnivore, cf. lat. omnis – tot, vorare – a mînca].

OMNIVOR, -Ă adj. 1. (despre organisme) care se hrănește atât cu substanțe animale cât și vegetale. 2. (despre un regim alimentar) din elemente animale și vegetale. (< fr. omnivore)

OMNIVOR ~ă (~i, ~e) și substantival Care se hrănește cu produse de origine vegetală și animală; în stare să mănânce de toate. /<fr. omnivore

omnivor a. care se hrănește cu carne și cu vegetale, ca omul, câinele, etc.

*omnivór, -ă adj. (lat. omnivorus. V. carni-vor, de-vor). Care mănîncă de toate (carne saŭ vegetale), ca omu și porcu.

!omnivor adj. m., s. m., pl. omnivori; adj. f., s. f. omnivoră, pl. omnivore

omnivor adj. m., pl. omnivori; f. omnivoră, pl. omnivore

omnivor adj. m., pl. omnivori; f. sg. omnivoră, pl. omnivore

omnivor, -voră.

OMNI- „tot, totalitate”. ◊ L. omnis „tot” > fr. omni-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. omni-. □ ~col (v. -col₁), adj., (despre plante) care crește pretutindeni; ~scop (v. -scop), s. n., stativ care permite examinarea radiologică a bolnavului în toate incidențele; ~vor (v. -vor), adj., s. m. și f., (animal) care se hrănește atît cu hrană vegetală, cît și cu hrană animală.

OMNIVOR adj. (BIOL.) (rar) pantofag. (Animal ~.)

OMNIVOR adj. (BIOL.) (rar) pantofag. (Animal ~.)