16 definiții pentru notifica
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NOTIFICA, notific, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare. ♦ A nota. – Din fr. notifier, lat. notificare.
NOTIFICA, notific, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare. ♦ A nota. – Din fr. notifier, lat. notificare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
notifica vt [At: (a. 1848), ap. GHICA, A. 164 / Pzi: notific / E: lat notificare, fr notifier] 1 (Fșa) A aduce la cunoștință în mod oficial Si: a anunța, a înștiința. 2 (Pex) A trimite o notificare (2). 3 (Înv) A nota1 (1). 4 (Înv) A indica. 5 (Înv) A sublinia. 6 (Înv) A remarca. 7 (Înv) A reține.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOTIFICA, notific, vb. I. Tranz. A aduce în mod oficial la cunoștință. Am onoarea de a notifica... că ambasadorul s-ar fi denumit. GHICA, A. 164. ♦ (Impropriu) A nota, a însemna. Timpul însă ne-a lipsit spre a vorbi mai pe larg despre acest fapt de o însemnătate destul de mare... și mai bine decît a-l notifica în treacăt... am preferit a aștepta. ODOBESCU, S. I 465.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOTIFICA vb. I. tr. A aduce la cunoștință (ceva) printr-o înștiințare, printr-o notă oficială; a trimite o notificare. ♦ A nota. [P.i. notific, 3,6 -că. / < it., lat. notificare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NOTIFICA vb. tr. a înștiința (printr-o notă oficială); a trimite o notificare. (< fr. notifier, lat. notificare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A NOTIFICA notific tranz. 1) (acte juridice)A aduce la cunoștință (unei persoane interesate) pe cale oficială. 2) pop. A sublinia în mod special. /<fr. notifier, lat. notificare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
notificà v. a face cunoscut în mod oficial sau legal.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* notífic, a -á v. tr. (lat. notifico, -áre, d. notus, cunoscut, și fácere, a face). Fac cunoscut, comunic formal: i s’a notificat că congediu ĭ-a expirat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
notifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. notific, 2 sg. notifici, 3 notifică; conj. prez. 1 sg. să notific, 3 să notifice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
notifica (a ~) vb., ind. prez. 3 notifică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
notifica vb., ind. prez. 1 sg. notific, 3 sg. și pl. notifică; conj. prez. 3 sg. și pl. notifice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
notifica (ind. prez. 3 sg. și pl. notifică)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NOTIFICA vb. v. consemna, înregistra, înscrie, însemna, nota, scrie, trece.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NOTIFICA vb. (JUR.) (înv.) a semnifica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NOTIFICA vb. (JUR.) (înv.) a semnifica.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
notifica vb. v. CONSEMNA. ÎNREGISTRA. ÎNSCRIE. ÎNSEMNA. NOTA. SCRIE. TRECE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
notifica, notificverb
- 1. A aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: înștiința
- Am onoarea de a notifica... că ambasadorul s-ar fi denumit. GHICA, A. 164. DLRLC
-
- Timpul însă ne-a lipsit spre a vorbi mai pe larg despre acest fapt de o însemnătate destul de mare... și mai bine decît a-l notifica în treacăt... am preferit a aștepta. ODOBESCU, S. I 465. DLRLC
-
-
etimologie:
- notifier DEX '09 DEX '98 MDN '00
- notificare DEX '09 DEX '98 DN