NORMAT, -Ă, normați, -te, adj. 1. Care se efectuează după norme (3) stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme; (despre consum) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. ◊ Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile și instituțiile. 2. Care se conformează unei norme (1), unor reguli obligatorii. – V. norma.

normat, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: normă] 1 Care se conformează unor reguli. 2 Care se efectuează după norme (12) anume stabilite. 3 Care este corespunzător unor norme (12) anume stabilite. 4 (D. consum) Care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. 5 (Îs) Contabilitate ~ă Sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, același în toate întreprinderile și instituțiile.

NORMAT, -Ă, normați, -te, adj. 1. Care se efectuează după norme (3) stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme; (despre consum) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. ◊ Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile și instituțiile. 2. Care se conformează unei norme (1), unor reguli obligatorii. – V. norma.

NORMAT, -Ă, normați, -te, adj. Care se efectuează după norme stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme. Muncă normată. ▭ Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile, pentru a ușura controlul autorităților superioare.

NORMAT, -Ă adj. Care se efectuează după norme stabilite. ◊ (Fin.) Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile. [< norma, cf. fr. normé].

NORMAT, -Ă adj. care se efectuează după norme stabilite. ♦ contabilitate ~ă = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile. (< norma)

NORMA, normez, vb. I. Tranz. 1. A determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operații sau a unei cantități de produse care trebuie să fie obținută într-o unitate de timp în anumite condiții tehnico-organizatorice. ♦ A stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară pentru obținerea unui produs. 2. A supune unei norme (1), a stabili ceva prin norme. – Din normă.

norma vt [At: BARCIANU / Pzi: ~mez / E: normă] 1 A supune unei reguli. 2 A stabili cât trebuie lucrat într-o unitate de timp. 3 A stabili cantitatea fixă de materie primă, combustibil etc. care trebuie să fie folosită în procesul de producție și care nu trebuie să fie depășită.

NORMA, normez, vb. I. Tranz. 1. A determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operații sau o cantitate de produse care trebuie să fie obținută într-o unitate de timp în anumite condiții tehnico-organizatorice. ♦ A stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară pentru obținerea unui produs. 2. A supune unei norme (1), a stabili ceva prin norme. – Din normă.

NORMA, normez, vb. I. Tranz. A stabili norma unei anumite lucrări sau pentru un domeniu de activitate tehnico-economic.

NORMA vb. I. tr. A stabili norma (de lucru). [Cf. germ. normen, normieren, rus. normirovati].

NORMA vb. tr. 1. a stabili norma de muncă pentru un anumit domeniu de activitate. ◊ a stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară. 2. a supune unei norme (1). (< normă)

A NORMA ~ez tranz. A face să corespundă unei norme. /Din normă

normat adj. m., pl. normați; f. sg. normată, pl. normate

norma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. normez, 3 normează; conj. prez. 1 sg. să normez, 3 să normeze

norma (a ~) vb., ind. prez. 3 normează

norma vb., ind. prez. 1 sg. normez, 3 sg. și pl. normează

Normat ≠ nenormat

NORMAT, -Ă adj. 1. Care se conformează unor reguli. cf. norma (1). cf. lm. Trec, de obicei, drept neutre cuvintele și formele limbii literare, ale limbii normate. vianu, m. 145, cf. 123. 2. Care se efectuează după norme (3) anume stabilite, care este corespunzător unor astfel de norme; (despre consum) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite. Cf bo (1951), 751. 3. (În sintagma) Contabilitate normată = sistem de contabilitate în care conturile poartă numere simbolice, aceleași în toate întreprinderile și instituțiile. cf. cv 1950, nr. 4, 49. – pl.: normați, -te. – v. norma.