nopta [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 167^r/35 / Pzi: ~tez / E: noapte] (Îrg) 1 viu A se face noapte Si: a se înnopta. 2 vi A rămâne în timpul nopții undeva sau la cineva Si: a înnopta.

NOPTA = ÎNNOPTA.

NOPTA vb. I v. înnopta.

ÎNNOPTA, înnoptez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face noapte, a se întuneca. ◊ Loc. adv. Pe înnoptate (sau înnoptat) = la căderea nopții. 2. Intranz. A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva. – În + noapte.

înnopta [At: PRAV. 105 / S și: îno~ / Pzi: ~tez; 3 ~tează, (Trs; rar) ~oaptă / E: în- + noapte] 1-2 vir A (se) face noapte. 3 vr (Rar) A începe să se întunece. 4 vi A petrece noaptea undeva. 5-6 vtr (Reg) A (se) cufunda.

ÎNNOPTA, înnoptez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face noapte, a se întuneca. ◊ Loc. adv. Pe înnoptat (sau înnoptate) = la căderea nopții. 2. Intranz. A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva. – În + noapte.

ÎNNOPTA, înnoptez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. A se face noapte, a se întuneca. Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48. Și merge el și merge, pînă ce înnoptează bine. CREANGĂ, P. 198. Îndată ce-nnopta, Amîndoi i s-arăta Și-i zicea: măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai rărește. NEGRUZZI, S. I 188. ◊ Fig. (Personal) Cu puterea, cu scandalul, cînd cei mari se îngrădesc Al lor cuget înnoptează, creierii le putrezesc. BELDICEANU, P. 121. 2. Intranz. (Despre persoane) A fi surprins de noapte; a petrece noaptea undeva, a rămîne peste noapte. V. mînea. Pornind de-aici mai departe spre casă, au înnoptat pe drum. SBIERA, P. 197. Vai de mine, moș Nichifor, avem să înnoptăm în pădure! CREANGĂ, P. 124. Tot mergînd pe la vînat Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116. – Variantă: (regional) nopta (ȚICHINDEAL, F. 128) vb. I.

A SE ÎNNOPTA pers. 3 se ~ează intranz. A se face noapte; a cădea noaptea. /în + noapte

A ÎNNOPTA ~ez intranz. (despre persoane) 1) A se reține sau a rămâne până la căderea nopții; a fi prins de noapte. 2) A rămâne peste noapte; a petrece noaptea. /în + noapte

înnoptà v. 1. a se face noapte: abia înnoptase; 2. a rămânea peste noapte: au înnoptat într’un sat; 3. a apuca noaptea pe drum.

înoptéz v. tr. (d. noapte). Ajung cînd se înoptează: mergînd pe jos de la Galațĭ la Tecucĭ, am înoptat pe la Piscu. V. refl. impers. Se face noapte, se înserează, se întunecă. Pe înoptate, cînd se face noapte. – Și înnoptez. V. înserez, mînec.

+înnopta² (a se ~) (a se face noapte) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se înnoptează; conj. prez. 3 să se înnopteze; ger. înnoptându-se

înnopta¹ (a ~) (a petrece noaptea) vb., ind. prez. 1 sg. înnoptez, 3 înnoptează; conj. prez. 1 sg. să înnoptez, 3 să înnopteze

înnopta (a ~) vb., ind. prez. 3 înnoptează

înnopta vb., ind. prez. 1 sg. înnoptez, 3 sg. și pl. înnoptează

înnopta

înnoptez.

ÎNNOPTA vb. 1. a se întuneca, (înv. și reg.) a (se) întunerici. (E târziu, s-a ~.) 2. (pop.) a mânea. (A ~ la un han.)

ÎNNOPTA vb. 1. a se întuneca, (înv. și reg.) a (se) intunerici. (E tîrziu, s-a ~.) 2. (pop.) a mînea. (A ~ la un han.)

nopta, noptez, vb. I (înv. și reg.) 1. a se face noapte, a se lăsa noaptea, a înnopta. 2. a rămâne în timpul nopții la cineva, a-și petrece noaptea undeva, a înnopta.

noptá, noptez, v.t.r. 1. A se face noapte, a se înnopta. 2. A-și petrece noaptea undeva. – Din noapte (MDA).

nopta, noptez, vb. tranz., refl. – 1. A se face noapte, a se înnopta. 2. A-și petrece noaptea undeva. – Din noapte (< lat. nox, noctis) (MDA).

NOPTA vb. I. Intranz. (Învechit și regional) = înnopta. 1. A se face noapte (I 1), a se lăsa noaptea; a se înnopta. Deacă noptă, luă doauă sute de voinici. dosoftei, v. s. noiembrie 167^r/35, cf. lb, barcianu. (refl. impers.) S-o noptat. alr sn iii h 770/105. ♦ loc. adv. Pe noptate = la căderea nopții, cînd se întunecă; pe înnoptate. cf. ddrf. 2. A rămîne în timpul nopții (I 1) undeva sau la cineva, a-și petrece noaptea undeva sau la cineva; a înnopta. S-au băgat în gaura lemnului să nopteze. țichindeal, f. 128/7, cf. alexi, w. Am rămas să noptez acolo. contemp. 1953, nr. 376, 4/3. – prez. ind.: noptez. – v. noapte.