4 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NÓNĂ3, none, s. f. (În calendarul roman; la pl.) Denumire dată celei de-a șaptea zile a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a celei de-a cincea zile a celorlalte luni. – Din lat. nonae.

NÓNĂ3, none, s. f. (În calendarul roman; la pl.) Denumire dată celei de-a șaptea zile a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a celei de-a cincea zile a celorlalte luni. – Din lat. nonae.

NÓNĂ2, none, s. f. (În Evul Mediu) Prestație față de stăpânul feudal, care reprezenta a noua parte din produsele obținute de țăran. – Din lat. nona.

NÓNĂ1, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a noua de la o treaptă dată. – Din lat. nona. Cf. it. nono.

NÓNĂ1, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a noua de la o treaptă dată. – Din lat. nona. Cf. it. nono.

no3 sf [At: ȘINCAI, HR. III, 82/14 / Pl: ~ne / E: lat nona] (Mpl) Impozit funciar, reprezentând a noua parte din recolta țăranului, plătit în Transilvania în Evul Mediu.

no1 sf [At: KLOPȘTOCK, F. 224 / Pl: ~ne / E: it nona] Formă gravă de gripă.

no4 sf [At: ȘINCAI, HR. I, 327/10 / V: (înv) ~ne / Pl: (rar) ~ne / E: lat nonae] 1 (În calendarul roman) Cea de-a șaptea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie. 2 (În calendarul roman) Cea de-a cincea zi a lunilor ianuarie, februarie, aprilie, iunie, august, septembrie, noiembrie și decembrie. 3 (Înv) Diviziune rezultată din împărțirea în nouă părți.

no2 sf [At: DN / Pl: ~ne / E: lat nona cf it nono] (Muz) 1 Interval cuprins între două note ale gamei aflate la distanță de nouă trepte. 2 A noua treaptă de la o treaptă dată.

NÓNĂ2, none, s. f. Prestație față de stăpânul feudal, care reprezenta a noua parte din produsele obținute de țăran. – Din lat. nona.

NÓNĂ s.f. 1. (Ant.) A noua oră a zilei în vechea Romă (numărată după orele 6 dimineața, echivalând cu ora 15 actuală). 2. (Rel.) A patra oră canonică minoră, corespunzând orei 15 actuale. ♦ Rugăciune care se recită la aceeași oră. 3. Strofă alcătuită din nouă versuri. 4. (Muz.) Interval care cuprinde nouă trepte; treapta a noua de la o treaptă dată. [< lat. nona, cf. it. nono – nouă].

NÓNĂ1 s. f. formă gravă de gripă, printr-o somnolență continuă. (< fr., it. nona)

NÓNĂ2 s. f. 1. a noua oră a zilei în vechea Romă (numărată după orele 6 dimineața, ora 15 actuală). 2. prestație față de stăpânul feudal, a noua parte din produsele obținute de țăran. 3. (rel.) a patra oră canonică minoră, ora 15. ◊ rugăciune care se recită la această oră. 4. (muz.) interval de nouă trepte (o secundă peste octavă); treapta a noua de la o treaptă dată. 5. strofă din nouă versuri. (< lat. nona, it. nono)

NÓNĂ2 ~e f. la pl. (în calendarul roman) Ziua a șaptea din lunile martie, mai, iunie, iulie, octombrie și ziua a cincea din celelalte luni. /<lat. nona, fr. none

NÓNĂ1 ~e f. 1) Treapta a noua a gamei diatonice, de la o treaptă dată. 2) Interval dintre două sunete ale gamei diatonice, care cuprinde nouă trepte ale scării muzicale. 3) Strofă compusă din nouă versuri. /<lat. nona

NÓNE s.f.pl. Nume dat zilei a șaptea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a cincea din celelalte luni în calendarul roman. [Sg. nonă / < lat. nonae].

NÓNE s. f. pl. nume dat zilei a șaptea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a cincea din celelalte luni în calendarul roman. (< lat. none)

* nóne f., pl. (lat. nonae). În calendaru roman, a șaptea zi a luĭ Marte, Maĭ, Iuliŭ și Septembre și a cincea în cele-lalte lunĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nónă s. f., g.-d. art. nónei; pl. nóne

nónă (interval muzical, prestație în feudalism, denumire în calendarul roman) s. f., g.-d. art. nónei; pl. nóne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nonă (< lat. nona „a noua”) 1. Interval* compus (secundă* peste octavă*) care cuprinde nouă trepte* și se notează cu cifra 9. Tipuri diatonice: n. mare (ex. do-re din octava superioară) are șapte tonuri* și se notează cu 9 M; n. mică (ex. mi-fa din octava superioară) are șase tonuri și jumătate și se notează cu 9 m. Cu ajutorul alterațiilor* se obțin alte tipuri (ex. n. mărită, do-re diez din octava superioară). Prin răsturnare* (ridicând baza cu o octavă și coborând vârful cu o octavă) se obțin septime* corespunzătoare (ex.: 9 M dă 7 m). 2. Treapta* a noua, numărând de la o treaptă dată. 3. Orice acord* tonal care poate fi redus la un acord în care baza și vârful alcătuiesc un interval de n., în particular un acord din cinci note, din care una este fundamentala* iar celelalte sunt suprapuse la interval de terță*, cvintă, septimă și n. (sau un acord format din patru terțe suprapuse). Este important acordul de n. al dominantei*, de două ori disonant*, prin septima și n. sa. Întâlnit accidental în muzica clasică, acest acord a ajuns în muzica sec. la apogeul utilizării sale. În modul major*, el este maj. (sol-si-re-fa-la în gama do, deci cu n. mare) și se cifrează* 79, pe când în modul min. (sol-si-re-la bemol deci cu n. mică) și se cifrează 79.

Intrare: nonă (impozit)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nona
plural
  • none
  • nonele
genitiv-dativ singular
  • none
  • nonei
plural
  • none
  • nonelor
vocativ singular
plural
Intrare: nonă (med.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nona
plural
  • none
  • nonele
genitiv-dativ singular
  • none
  • nonei
plural
  • none
  • nonelor
vocativ singular
plural
Intrare: nonă (muz.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nona
plural
  • none
  • nonele
genitiv-dativ singular
  • none
  • nonei
plural
  • none
  • nonelor
vocativ singular
plural
Intrare: none (zile)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nona
plural
  • none
  • nonele
genitiv-dativ singular
  • none
  • nonei
plural
  • none
  • nonelor
vocativ singular
plural

nonă (impozit)

  • 1. în Evul Mediu Prestație față de stăpânul feudal, care reprezenta a noua parte din produsele obținute de țăran.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

nonă (med.)

  • 1. Formă gravă de gripă, printr-o somnolență continuă.
    surse: MDN '00

etimologie:

nonă (muz.)

  • 1. muzică Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a noua de la o treaptă dată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

none (zile) nonă

  • 1. (la) plural (În calendarul roman) Denumire dată celei de-a șaptea zile a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a celei de-a cincea zile a celorlalte luni.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: