nivel sn [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~e, ~uri / V: (înv) ~ă sf, (înv) ~vea sf nivo / E: pvb nivela] 1 (Îs) Nivelă cu bulă (sau, înv, cu bășică, cu bășicuțe) de aer Instrument sau dispozitiv pentru determinarea poziției orizontale a suprafețelor, alcătuit dintr-un tub de sticlă curbat, închis la capete, umplut cu un lichid, astfel încât, în interior, în spațiul rămas liber, să se formeze o bulă de aer Si: (rar) nivelator (5), (pop) cumpănă, poloboc. 2 (Îs) ~(ă) cu (sau, rar, de) apă Instrument construit pe principiul vaselor comunicante, care servește la determinarea planului orizontal, după înălțimea la care se ridică apa în două tuburi gradate Si: (pop) cumpănă. 3 Nivelmetru (1). 4 Înălțime la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață, în raport cu suprafața dată Si: (înv) măsură. 5 (Îs) ~ul mării Punct situat la înălțimea mijlocie a mărilor și a oceanelor care comunică între ele, în raport cu care se măsoară toate altitudinile. 6 (Îs) Curbă (sau linie) de ~ Linie care unește, pe o hartă, punctele suprafeței terestre cu aceeași altitudine față de o suprafață de referință. 7 (Îas) Porțiune pe hartă dintr-o suprafață care corespunde curbelor de nivel (6). 8 (Îlpp) La ~ul În regiunea... 9 (Îal) În dreptul... 10 Zonă geologică, subdiviziune stratigrafică a etajelor și a subetajelor, care se distinge după fosila cea mai caracteristică pe care o conține. 11 (Fiz; Chm) Valoare intensivă a unei mărimi, în raport cu o valoare de referință. 12 (Fig) Situație. 13 (Fig) Treaptă. 14 (Fig) Grad. 15-16 (Fig) Indice de dezvoltare (calitativ sau) cantitativ. 17 (Îs) ~ de trai Grad de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale ale populației unei țări, ale unor clase sau ale unor persoane. 18 Limită. 19 (Îs) Pasaj de ~ Loc unde se încrucișează, la aceeași altitudine, o cale ferată cu o șosea. 20 Etaj.

*NIVEL (pl. -eluri) sn. 1 🔧 Unealtă de care se servesc mai ales zidarii și dulgherii, spre a vedea dacă un plan este orizontal, dacă un zid sau un stîlp este vertical, etc., cumpănă 👉 (🖼 1676) ¶ 2 Unealtă cu care se dă o poziție perfect orizontală unui instrument de observație, poloboc, boloboc ¶ 3 Instrument de care se servesc inginerii, topografii, etc. spre a recunoaște dacă un plan este orizontal sau spre a determina înălțimea verticală a unui punct deasupra altuia (🖼 3352) ¶ 4 Starea unui plan orizontal sau a mai multor puncte care sînt într’un plan orizontal ¶ 5 Suprafața mării sau a unui rîu: orașul e situat la 325 de metri deasupra nivelului mării ¶ 3 Ⓕ Treaptă, grad, punctul pînă unde se ridică cineva sau ceva în raport cu altul sau cu altceva; a fi la același ~, a fi pe aceeași treaptă, a fi deopotrivă; lucrarea socială trebue să tindă a sui pe cei de jos la un ~ mai înalt de capacitate, de avere și de moralitate (I.-GH.) [după fr. niveau].

NIVEL¹, nivele, s. n. Instrument topometric cu ajutorul căruia se determină diferența de nivel dintre diferite puncte terestre; nivelmetru.

NIVEL², niveluri, s. n. 1. Înălțime la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață a unui loc, obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat. Lichidul se ridică la același nivel în vase comunicante. ▭ Porțiunea rămasă uscată în urma scăderii nivelului apei din lac se prezintă ca o plajă tipică. PROBL. GEOGR. II 203. Se ștersese pe mîini cu îngrijire și cerceta nivelul de motorină. DUMITRIU, V. L. 127. ◊ Nivelul mării = punct situat la înălțimea mării, în raport cu care se măsoară toate altitudinile. Localitate situată la 1000 de metri deasupra nivelului mării. ▭ Curbă de nivel = linie care unește punctele de aceeași altitudine. Linie de nivel = curbă de nivel. Pasaj de nivel = loc unde o cale ferată se încrucișează cu o șosea, ambele fiind situate la aceeași înălțime. ◊ Fig. Sînt trei feluri de produceri intelectuale: unele mai presus, altele mai prejos de orice critică, iar altele la nivelul criticei. CARAGIALE, N. F. 94. 2. Fig. Stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă (a calității), indice (al cantității). Nivel ideologic. Nivel material.

NIVEL s.n. I. 1. Starea unui plan orizontal sau a unor puncte situate în același plan orizontal; înălțime a unui loc, a unui obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat. 2. (Fig.) Stadiu, grad; situație, treaptă; etapă; indice. II. Nivelmetru. [Pl. -luri, -le. / < nivela, cf. fr. niveau].

NIVEL s. n. I. 1. înălțime a unui loc, obiect etc. în raport cu un plan orizontal de referință. ◊ cotă a suprafeței libere a unei ape, măsurată față de un plan orizontal de referință sau față de nivelul zero al mării. 2. etaj, cat. 3. subdiviziune stratigrafică a unui (sub)etaj geologic. 4. (chim.) valoare intensivă a unei mărimi, în raport cu o valoare de referință. 5. (fig.) stadiu, grad la care a ajuns o mărime, o activitate; situație, treaptă; etapă; indice. II. nivelmetru. (< nivela)

nivel s. n. (constr.) Etaj ◊ „Blocul în care locuiește Vlad are zece nivele.” (din fr. niveau; DMN 1965; DEX)

NIVEL² ~e n. Instrument cu ajutorul căruia se măsoară pe teren diferențele de înălțime dintre două sau mai multe puncte. /v. a nivela

NIVEL¹ ~uri n. 1) Înălțime a unui loc în raport cu un plan orizontal dat. ◊ ~ul mării nivelui zero al mării în raport cu care se determină altitudinile formelor de relief. Curbă (sau linie) de ~ linie de pe hartă care unește punctele cu aceeași altitudine. Pasaj de ~ punct de întretăiere, la aceeași altitudine, a două căi de comunicație. 2) Fiecare dintre părțile care cuprind încăperile de pe același plan orizontal dintr-o clădire; etaj; cat. 3) fig. Treaptă de dezvoltare a ceva; măsură în care se manifestă evoluția unui lucru. ~ de dezvoltare. ~ științific. ~ artistic. ~ intelectual. ◊ ~ de trai (sau ~ul vieții) măsură în care sunt satisfăcute necesitățile materiale și spirituale ale populației unei țări, într-o anumită perioadă de timp; grad al bunăstării. La același ~ pe aceeași treaptă; pe același plan. A fi la ~ a corespunde (perfect) cerințelor. 4) geol. Subdiviziune a etajelor și a subetajelor. 5) fiz. tehn. Valoare a unei mărimi în raport cu o valoare de referință. ~ de energie. /v. a nivela

nivel n. 1. instrument ce servă a fixa o linie sau un plan într’o direcțiune orizontală; 2. stare orizontală: toate lichidele caută nivelul lor; 3. fig. grad: nivelul inteligenței.

* nivél n., pl. urĭ și e (fr. niveau, d. lat. *libellum [îld. libella, dim. d. lîbra] de unde s’a făcut livel, nivel, niveau; it. livello. V. litră, livră). Un instrument care servește să constațĭ dacă un plan e orizontal și, pin urmare, să determinĭ diferențele de înălțime. Înălțime față de un plan orizontal: nivelu apeĭ din fîntînă e scăzut (saŭ ridicat) aceste lucrurĭ îs la acelașĭ nivel (saŭ la nivel). Fig. Grad, înălțime: nivelu culturiĭ, inteligențiĭ cuĭva. A fi la nivel, a fi la nivelu cuvenit. Curbe de nivel, liniĭ curbe care arată pe hartă înălțimile terenuluĭ.

NIVELĂ s. f. v. nivel.

nivelă sf vz nivel

nivo sn vz nivel

*NIVELA (-elez) vb. tr. 1 A îndrepta, a măsura cu nivelul ¶ 2 A face orizontal, neted, șes: ~ un teren ¶ 3 Ⓕ A pune pe aceeași treaptă, a potrivi, a egala [fr.].

NIVELĂ s. f. v. nivel (2).

NIVELĂ s. f. 1. instrument pentru verificarea orizontalității unei piese, mașini, instalații, a verticalității unui perete în curs de construcție. 2. (geol.) instrument pentru măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte. (< fr. nivelle)

nivel-record s. n. Nivel foarte înalt. ◊ „Londra: prețul aurului la un nivel-record.” I.B. 28 I 72 p. 4. ◊ „Inflația tinde spre niveluri-record.” Sc. 31 VII 74 p. 6; v. și I.B. 8 VI 74 p. 8, R.l. 31 VIII 79 p. 6, Sc. 21 III 87 p. 6 (din nivel + record, după fr. niveau-record; DMN 1969)

nivel (înălțime; stadiu; treaptă) s. n., pl. niveluri/nivele

nivel (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. niveluri / nivele

nivel (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. niveluri

nivel, pl. niveluri

nivel, -luri.

nivel (niveluri), s. n. – 1. Înălțimea unui punct, a unei suprafețe etc. față de un plan orizontal dat. – 2. Nume a mai multor instrumente care măsoară diferențe de înălțime. – 3. Stadiu, grad, indice. Fr. niveau, adaptat fonetismelor derivatelor (din fr.); nivela, vb. (a egala); nivelator, s. m., adj., (buldozer; care nivelează).

NIVEL s. 1. v. cotă. 2. v. etaj. 3. grad, stadiu, treaptă. (~ de dezvoltare.) 4. standard, (livr.) standing. (~ de viață.) 5. v. ierarhie. 6. calitate, valoare, (fig.) calibru, talie. (Spectacol de un ~ deosebit.)

NIVEL s. 1. (înv.) măsură. (~ul apei.) 2. cat, etaj, (rar) rînd, (prin Bucov.) pliont, (înv.) plan, pod, streașină. (Casa are trei ~.) 3. grad, stadiu, treaptă. (~ de dezvoltare.) 4. standard. (~ de viață.) 5. ierarhie, rang, scară, stare, strat, treaptă. (~ social.) 6. calitate, valoare, (fig.) calibru, talie. (Spectacol de un ~ deosebit.)

NIVEL s. n. I. Nume dat mai multor unelte și instrumente care servesc la determinarea liniei (sau a poziției, a suprafețelor) orizontale sau cu care se măsoară pe teren diferențele de înălțime dintre două sau mai multe puncte de pe suprafața terestră: a) (Mai ales în forma nivelă; adesea urmat de determinările „cu bulă de aer”, învechit „cu bășică de aer”, „cu bășicuță de aer”) Instrument sau dispozitiv pentru determinarea poziției orizontale a suprafețelor, alcătuit dintr-un tub de sticlă curbat, închis la capete, umplut cu un lichid, astfel îneît, în interior, în spațiul rămas liber, să se formeze o bulă de aer; (popular) cumpănă. v. poloboc. Nivelă – e... un instrument cu care să așază un plan după orizonul pămîntului. i. gole seu, C. Fir-plumb și nivo (cumpăna). asachi, e. iii, 236/22. Adeseori să întrebuințează și nivelul cu beșica de aer. id. ib. 239/18, cf. negulici. O nivelă cu bășicuță de aer. g. pop, g. 182, cf. prot.-pop., n. d., costinescu. Sub firma regimului constituțional, statul nostru să clătește încă nestatornic, întocmai ca picătura... ce nu și-a găsit încă echilibrul sub țeava de sticlă a unei nivele, odobescu, s. iII, 335. Cu ajutorul nivelelor... ce se așază în două poziții perpendiculare una pe alta, se constată orizontalitatea suprafeței, ioanovici, Tehn. 366. Abaterile de la orizontală, constatate cu nivela, se corectează prin pene de fier puse sub batiul mașinei. orbonaș, mec. 122. Orizontalizarea feței se face cu o nivelă cu bulă de aer. id. ib. 163, cf. ds. Grafometrul se așază pe un tripied și este prevăzut cu un dispozitiv pentru verificarea orizontalității grafometrului (nivelul cu bulă de aer), trigonometrie, 116, cf. h ix 247, alrm sn i h 378. b) (În sintagma) Nivel(ă) cu (sau, rar, de) apă = instrument construit pe principiul vaselor comunicante, care servește la determinarea planului orizontal, după înălțimea la care se ridică apa în două tuburi gradate; (popular) cumpănă. cf. stamati, d. Nivelul de apă... este compus din două vase de sticlă verticale... care comunică între ele prin un tub orizontal de metal. poni, f. 52, cf. alexi, w. În cazul unui strung, se va controla exactitatea suprafeței conducerii căruciorului... cu ajutorul nivelei cu apă. ioanovici, Tehn. 348. Nivela cu apă... servește inginerilor topometri, la ridicările pe teren. cișman, Fiz. i, 258. c) Nivelmetru. cf. barcianu, v. Nivelele cu lunetă sint folosite în nivelmentele de precizie. ltr² xi, 490. II. 1. Înălțime la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață, în raport cu o suprafață dată; (învechit) măsură (I 2). Cumpăna (nivela) fluidelor în îmbe vasele va ave tot o înălțime. stamati, f. 41/24, cf. negulici. Țeava areometrului se vîră destul în lichid ca al 22-lea grad să se confunde cu linia de nivea a licuidului. man. sănăt. 82/25. Suprafețele mărilor toate sînt într-un nivel (ecuilibru de nivelațiune), adică nu este una dintr-însele ridicată mai sus, sau alta scăzută mai jos. barasch, m. ii, 138/17. Diferența de nivo a celor două puncturi. G. POP, G. 247, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., costinescu. Privind peste ambele niveluri, raza visuală m n va fi prin urmare orizontală, poni, f. 53. Dacă licidul are un nivel mai înalt în unul din vase, el se va scurge în celulalt, pănă cînd ambele nivele vor agiunge la aceeș înălțime, id. ib. 205. Diferența de nivel între aceste puncte. p. antonescu, a. 283. Nivelul maxim în aceste epoce [de inundație] poate crește deasupra etiajului (în 1897) pînă la 8,66 m la T.-Severin. antipa, p. 184, cf. ds. Dacă stăm la un nivel mai ridicat decît vînatul... atunci vîntul, de cele mai multe ori, duce mirosul deasupra vînatului. stoica, vîn. 66. În apele dulci, cadrele de viață – biotopii – se stabilesc pe bazine și, înăuntrul acestora, pe nivele de adîncime. c. antonescu, p. 7. Aparatul se umple din nou cu apă prin tubul de aducție, pînă la nivelul sitei superioare. agrotehnica, i, 425. Nivelele în cele două vase comunicante fiind pe aceeași orizontală, nu rămîne decît să vizăm după linia xy, ca să ne dăm seama de înclinația terenului. cișman, Fiz. i, 258. Reglementează după voie nivelul apelor, contemp. 1962, nr. 796, 2/4. ◊ Nivelul mării = punct situat la înălțimea mijlocie a mărilor și a oceanelor care comunică între ele, în raport cu care se măsoară toate altitudinile. Cu cît o țară se va înălța peste nivela mărei, clima ei cu otita va fi mai răce. elem. g. 45/2. Țara de sus... este de 90 pănă la 160 palme mai înaltă decît nivela (cumpăna) mărei. ic. lum. (1840), 19²/28, cf. marin, f. 483/31, pontbrianț, d., culianu, c. 317. Ghioluri mai adînci ca cele din luncă și cu fundul situat sub nivelul mării. c. antonescu, p. 25. Curbă (sau linie) de nivel = linie care unește punctele suprafeței terestre cu aceeași altitudine față de o suprafață de referință; porțiune dintr-o suprafață care corespunde acestei linii. Căpitanul Rujinsky aruncase pe tablă niște curbe de nivel, brăescu, a. 258. Limba scrisă se poate asemăna cu hărțile unui atlas geografic: ele dau mai puțin decît poate prinde ochiul în natură... dar dau și mai mult, de exemplu curbele de nivel, pe care nu le vedem cînd privim un peisaj. pușcariu, l. r. i, 58. Cînd merezurile și șeile dau denivelări pronunțate, atunci se amplasează perdelele pe curbele de nivel. agrotehnica, ii, 587. Arăturile și celelalte lucrări agrotehnice se pot face pe curbele de nivel. lupta de clasă, 1961, nr. 7, 10. Lucrări pe curba de nivel și amenajări de terenuri, pentru plantații de pomi, au și fost efectuate, scînteia, 1962, nr. 5 404. ◊ loc. prep. La nivelul... = în regiunea..., în dreptul... Un simptom important [al ulcerului] e durerea la nivelul leziunei. ygrec, m. n. 550. ♦ Zonă geologică, subdiviziune stratigrafică a etajelor și a subetajelor, care se distinge după fosila cea mai caracteristică pe care o conține. E. Jekelius a descris în Bucegi, sub creasta Gaura-Strunga, un nivel gros de 2-3 m, format din marne cenușii. oncescu, g. 135, cf. ltr² xviii, 692. Depozitele pliocene din Depresiunea Transilvaniei... cuprind nivele de tufuri andezitice. mg i, 133. ♦ (Fiz., Chim.) Valoarea intensivă a unei mărimi, în raport cu o valoare de referință Această asemănare au făcut să se întrebuințeze espresiunea de nivel electric in locul potențialului, poni, f. 205. Nivel de energie. der. 2. fig. Stadiu, treaptă, grad, indice de dezvoltare, de evoluție, al calității, al cantității. Nivela moralităței fiind gios, orice rădicare a câțiva bărbați, deși pitici, asupra ei, ne lovește, rom. Lit. 269²/13. Totdeauna după o epidemie, ca și după un război, omenirea caută a-și recăpăta nivelul. ghica, s. 32. Nivelurile de abstracțiune nu se pot egaliza intre două popoare, maiorescu, cr. ii, 261 cf. i, 94. Sînt trei feluri de produceri intelectuale: unele mai presus, altele mai prejos de orice critică, iar altele lanivelul criticei, caragiale, n. f. 94. Am ajuns foarte simțitor la măguliri, mai ales cînd vin din parte autorizată, din partea unor oameni puși mai presus de nivelul intelectual comun. id. o. vii, 365. În general se poate zice că la București cultura muzicei se află la un nivel înalț, f (1903), 164. Nimeni nu s-a gîndit vreodată, cum își închipuie atîția buni patrioți, a căror cultură și judecată nu stă la același nivel cu sentimentele pe care le profesează, ...să facă din elineasca lui Radu Mihnea... limba statului. iorga, l. r. 121. Lucrul cel mai interesant într-un colhoz este respectul pentru munca cu nivel ridicat. sahia, u.r.s.s. 99. Fiecare din aceste capitole ridică probleme care – fiind dezbătute la un înalt nivel teoretic – sînt de un mare interes pentru toți oamenii de bună credință, contemp. 1948, nr. 108, 2/3. Nivelul material și cultural al clasei muncitoare din Republica Populară Română s-a ridicat. leg. ec. pl. 421. Față de nivelul de dinainte de război, producția, industriei grele în țările de democrație populară a sporit, scînteia, 1952, nr. 2 372. Concluzia lucrării este sub nivelul întregii lucrări. v. rom. septembrie 1954, 162. Din aceasta decurg în mod evident importantele sarcini care revin cercetării științifice la toate nivelele ei de organizare, scînteia, 1960, nr. 4 838. Din tot ce face omul, tot omul e mai interesant, cu nivelul lui sufletesc. arghezi, b. 58. Incontestabilul caracter arhaic al creației lui [Homer] nu provine însă din prezența metaforelor, care apar la niveluri mai recente ale creației literare. vianu, m. 34. Cristescu începu să priceapă ce se întîmpla în lume, în țară, la AFSM, în casa și în familia lui: să priceapă însă la nivelul priceperii fetei, galan, b. ii, 105. [Textele] sînt deosebit de prețioase pentru că arată nivelul tehnicii forestiere. arvinte, term. 14. Înviorarea activității sportive de mase la nivelul asociațiilor sportive, sp. pop. 1961, nr. 3 944, 2/2. Nivelul tehnic al partidei, ib. 4/1. Ridicarea nivelului ideologic al cadrelor didactice se reflectă și în munca lor de zi cu zi. gL 1962, nr. 652, 2/1. Textele rămase la un nivel scăzut literar. gl 1962, nr. 419, 2/5. ◊ Nivel de trai = gradul de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale ale populației unei țări, ale unor clase sau ale unei persoane. Poporul român se bucură din toată inima de realizările obținute de oamenii muncii... în dezvoltarea economiei, științei, culturii și ridicarea nivelului lor de trai. scînteia, 1968, nr. 7 749. ♦ Limită, margine (I 1). Dincolo de nivelul corectitudinii pe care operele beletristice îl confirmă și-l răspîndesc, se întinde vastul domeniu al faptelor de inovație în limbă, vianu, s. 7. – pl.: nivele și niveluri. – Și: (la II, învechit) nivelă s. f., (învechit) nivea s. f., nivo s. n. – Postverbal al lui nivela. – Nivo < fr. niveau.