11 definiții pentru neostoit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEOSTOÍT, -Ă, neostoiți, -te, adj. (Pop.; adesea adverbial) Neastâmpărat, nedomolit, nepotolit. ♦ Neîntrerupt, continuu. ♦ (Rar; despre copii) Neastâmpărat (2). [Pr.: ne-os-] – Pref. ne- + ostoit (înv. „potolit” < ostoi).

neostoit, ~ă a [At: LB / P: ne-os~ / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + ostoit] (Îvp) 1 Neastâmpărat (1). 2 Continuu. 3 (Pex) Veșnic. 4 (Rar; d. copii) Neastâmpărat (8).

NEOSTOÍT, -Ă, neostoiți, -te, adj. (Pop.; adesea adverbial) Neastâmpărat, nedomolit, nepotolit. ♦ Neîntrerupt, continuu. ♦ (Rar; despre copii) Neastâmpărat (2). [Pr.: ne-o-] – Ne- + ostoit (înv. „potolit” < ostoi).

NEOSTOÍT, -Ă, neostoiți, -te, adj. Neobosit, nepotolit, continuu. Era în el o sete neostoită cum să-și aibă și el casa lui, vita lui, muierea și copiii lui. CAMIL PETRESCU, O. I 35. Gîndurile îi rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri. REBREANU, R. I 45. ◊ (Adverbial) Între buchete de sălcii, înfloreau fînațurile și sfîrîiau cosașii neostoit. SADOVEANU, N. F. 26.

NEOSTOÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial pop. Care nu are astâmpăr; neastâmpărat. [Sil. ne-os-] /ne- + ostoit

neostoit a. neîncetat: ploaia cade neostoită. [V. ostoì].

neustoit[1], a vz neostoit

  1. Varianta de față nu este consemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neostoít (ne-os-) adj. m., pl. neostoíți; f. neostoítă, pl. neostoíte

neostoít adj. m. (sil. ne-os-), pl. neostoíți, f. sg. neostoítă, pl. neostoíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEOSTOÍT adj. v. neistovit, neobosit, neostenit.

neostoit adj. v. NEISTOVIT. NEOBOSIT. NEOSTENIT.

Intrare: neostoit
neostoit adjectiv
  • silabație: ne-os- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neostoit
  • neostoitul
  • neostoitu‑
  • neostoi
  • neostoita
plural
  • neostoiți
  • neostoiții
  • neostoite
  • neostoitele
genitiv-dativ singular
  • neostoit
  • neostoitului
  • neostoite
  • neostoitei
plural
  • neostoiți
  • neostoiților
  • neostoite
  • neostoitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neostoit

etimologie:

  • Prefix ne- + ostoit (învechit „potolit” din ostoi).
    surse: DEX '09