2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMȚÉȘTE adv. 1. Ca nemții, în felul nemților; în limba germană. ♦ (Substantivat) Limba germană. 2. (În legătură cu verbul „a se îmbrăca”) După moda occidentală; p. ext. (pop.) orășenește. – Neamț + suf. -ește.

NEMȚÉȘTE adv. 1. Ca nemții, în felul nemților; în limba germană. ♦ (Substantivat) Limba germană. 2. (În legătură cu verbul „a se îmbrăca”) După moda occidentală; p. ext. (pop.) orășenește. – Neamț + suf. -ește.

nemțește av [At: (a. 1660-1680) GCR I, 177/2 / V: (reg) aște / E: neamț + -ește] 1-2 Ca nemții (1-2). 3-4 În felul nemților (1-2). 5 În limba germană. 6 Din limba germană. 7 Săsește. 8 (Reg) Trainic. 9 (Iuz; șîe a se îmbrăca ~) După moda occidentală. 10 (Pop; îoc țărănește; șîe a se îmbrăca ~) Orășenește. 11 (Fam; îe) A plăti ~ A plăti părți egale din prețul unor bunuri de care s-a beneficiat în comun.

NEMȚÉȘTE adv. Ca nemții, în felul nemților; în limba germană. Știe căpitanul nemțește? DRĂGHICI, R. 16. ♦ (Pe lîngă verbul «a se îmbrăca») După moda apuseană, orășenește. Ea băga și așa prin întuneric de seamă că el era îmbrăcat nemțește. SLAVICI, N. II 324. Lepădase lebadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește. GHICA, S. A. 107.

NEMȚÉȘTE adv. 1) În felul nemților; cum obișnuiesc nemții; ca nemții. 2) În limba germană. A vorbi ~. /neamț + suf. ~ește

nemțéște adv. Ca Nemțiĭ: a vorbi nemțește. Ca Eŭropeniĭ: îmbrăcat nemțește.

NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Rar) 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește. – Din neamț.

NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Rar) 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește. – Din neamț.

nemți vr [At: RUSSO, S. 17 / Pzi: esc / E: neamț] 1 (Rar) A se asimila cu populația de limbă germană. 2 (Rar) A adopta modul de viață german. 3 (Rar; pex) A se occidentaliza. 4 (Rar) A adopta moda vestimentară occidentală. 5 (Rar) A se îmbrăca orășenește. 6 (Olt) A se îmbăta.

NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A împrumuta limba, obiceiurile și portul din Apus; a imita moda din Apus. Pare-mi-se, vere... că și Iorgu s-a nemțit. ALECSANDRI, T. 1003. Vezeteul înspăimîntat se dipărta mîrîind din dinți:... «s-au nemțit și stăpînul meu!». RUSSO, S. 17.

nemțesc a. 1. german: limba nemțească; 2. austriac sau european: haine nemțești CAR. muzică nemțească FIL.; 3. se zice de o specie de porumb, numit și cincantin; capră nemțească, Bot. calcea calului. ║ nemțește adv. 1. ca Nemții: a vorbi nemțește; 2. în limba germană: a traduce nemțește; 3. după moda europeană (sau austriacă): nemțește bine se îmbracă GR. AL.

nemțì v. (ironic) a se germaniza și în special a adopta portul și cultura austriacă: pare-mi-se că și Iorgu s’a nemțit AL. [V. neamț].

nemțésc v. tr. (d. Neamț). Germanizez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nemțí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se nemțéște, imperf. 3 sg. se nemțeá; conj. prez. 3 să se nemțeáscă

nemțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nemțésc, imperf. 3 sg. nemțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nemțeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEMȚÉȘTE adv. orășenește, (rar) târgovețește. (Se îmbracă ~.)

NEMȚEȘTE adv. orășenește, (rar) tîrgovețește. (Se îmbracă ~.)

arată toate definițiile

Intrare: nemțește
nemțește adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • nemțește
Intrare: nemți
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nemți
  • nemțire
  • nemțit
  • nemțitu‑
  • nemțind
  • nemțindu‑
singular plural
  • nemțește
  • nemțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nemțesc
(să)
  • nemțesc
  • nemțeam
  • nemții
  • nemțisem
a II-a (tu)
  • nemțești
(să)
  • nemțești
  • nemțeai
  • nemțiși
  • nemțiseși
a III-a (el, ea)
  • nemțește
(să)
  • nemțească
  • nemțea
  • nemți
  • nemțise
plural I (noi)
  • nemțim
(să)
  • nemțim
  • nemțeam
  • nemțirăm
  • nemțiserăm
  • nemțisem
a II-a (voi)
  • nemțiți
(să)
  • nemțiți
  • nemțeați
  • nemțirăți
  • nemțiserăți
  • nemțiseți
a III-a (ei, ele)
  • nemțesc
(să)
  • nemțească
  • nemțeau
  • nemți
  • nemțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nemțește

  • 1. Ca nemții, în felul nemților; în limba germană.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: săsește
  • 2. (În legătură cu verbul „a se îmbrăca”) După moda occidentală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ea băga și așa prin întuneric de seamă că el era îmbrăcat nemțește. SLAVICI, N. II 324.
      surse: DLRLC
    • Lepădase lebadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește. GHICA, S. A. 107.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Neamț + sufix -ește.
    surse: DEX '98 DEX '09

nemți rar

  • 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: germaniza
    • 1.1. prin extensiune A se occidentaliza.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: occidentaliza
      • diferențiere învechit A împrumuta limba, obiceiurile și portul din Apus; a imita moda din Apus.
        exemple
        • Pare-mi-se, vere... că și Iorgu s-a nemțit. ALECSANDRI, T. 1003.
          surse: DLRLC
        • Vezeteul înspăimîntat se dipărta mîrîind din dinți:... «s-au nemțit și stăpînul meu!». RUSSO, S. 17.
          surse: DLRLC
  • 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • neamț
    surse: DEX '09 DEX '98