2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NELINIȘTÍ, neliniștesc, vb. IV. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă liniștea sufletească, a (se) umple de neliniște; a (se) tulbura, a (se) frământa, a (se) îngrijora. – Din neliniștit (derivat regresiv).

NELINIȘTÍ, neliniștesc, vb. IV. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă liniștea sufletească, a (se) umple de neliniște; a (se) tulbura, a (se) frământa, a (se) îngrijora. – Din neliniștit (derivat regresiv).

neliniști vtr [At: CONV. LIT. IV, 294 / Pzi: ~tesc / E: drr neliniștit] 1-2 (A-și pierde sau) a face să-și piardă liniștea sufletească Si: a (se) tulbura. 3-4 A (se) umple de îngrijorare Si: a (se) îngrijora.

NELINIȘTÍ, neliniștesc, vb. IV. Tranz. A lipsi de liniște, a umple de neliniște, a tulbura, a îngrijora. Pentru a neliniști în somnul dimineții pe toți oaspeții. La TDRG.

A SE NELINIȘTÍ mă ~ésc intranz. A-și pierde liniștea; a intra la griji; a se agita; a se frământa; a se îngrijora. /Din neliniștit

A NELINIȘTÍ ~ésc tranz. A face să se neliniștească; a îngrijora. /Din neliniștit

NELÍNIȘTE, neliniști, s. f. Stare de agitație, de frământare, de neastâmpăr; tulburare, îngrijorare, teamă, panică (nelămurită). ♦ Mișcare, acțiune continuă; neastâmpăr. – Pref. ne- + liniște.

neliniște sf [At: NEGRUZZI, S. I, 67 / Pl: (rar) ~ti / E: ne- + liniște] 1 Stare de agitație, de frământare, de neastâmpăr Si: neliniștire (1), tulburare, (înv) neodihnă (2) neodihnire, nepace (2). 2 Îngrijorare. 3 Panică nelămurită Si: anxietate, nesiguranță (9). 4 Mișcare, acțiune continuă Si: neastâmpăr.

NELÍNIȘTE, neliniști, s. f. Stare de agitație, de frământare, de neastâmpăr; tulburare, îngrijorare, teamă, panică (nelămurită). ♦ Mișcare, acțiune continuă; neastâmpăr. – Ne- + liniște.

NELÍNIȘTE, neliniști, s. f. Stare de îngrijorare, tulburare sufletească, grijă, frămîntare. Copilului însă nu-i trecuse neliniștea pe care n-o mărturisise. DUMITRIU, N. 149. O neliniște grea îl cucerea clipă cu clipă. SADOVEANU, O. VII 161.

NELÍNIȘTE ~i f. Lipsă de liniște sufletească. [G.-D. neliniștii] /ne + liniște

nelíniște f. Lipsă de liniște, agitațĭune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neliniștí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. neliniștésc, imperf. 3 sg. nelinișteá; conj. prez. 3 să nelinișteáscă

neliniștí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. neliniștésc, imperf. 3 sg. nelinișteá; conj. prez. 3 sg. și pl. nelinișteáscă

nelíniște s. f., g.-d. art. nelíniștii; pl. nelíniști

nelíniște s. f., g.-d. art. nelíniștii; pl. nelíniști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NELINIȘTÍ vb. 1. v. îngrijora. 2. a (se) alarma, a (se) frământa, a (se) intriga, a (se) îngrijora, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) îngrija, (înv.) a (se) îngriji, a (se) lărmui. (Îl ~ întârzierea lui.) 3. v. agita. 4. v. păsa. 5. (MED.) (livr.) a angoasa.

NELINIȘTI vb. 1. a se îngrijora, a se teme, (înv.) a se griji. (Nu trebuie să te ~ de soarta mea.) 2. a (se) alarma, a (se) frămînta, a (se) intriga, a (se) îngrijora, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) îngrija, (înv.) a (se) îngriji, a (se) lărmui. (Îl ~ întîrzierea lui.) 3. a se agita, a se frămînta, a se zbuciuma, a se zvîrcoli, (Mold. și Bucov.) a se cioșmoli. (Nu te mai ~ atîta!) 4. a se îngrijora, a-i păsa, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. (Nu se ~ de nimeni și de nimic.)

NELÍNIȘTE s. 1. v. îngrijorare. 2. v. agitație. 3. (MED.) (livr.) angoasă, anxietate. (Are periodic stări de ~.) 4. v. înfrigurare.

arată toate definițiile

Intrare: neliniști
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neliniști
  • neliniștire
  • neliniștit
  • neliniștitu‑
  • neliniștind
  • neliniștindu‑
singular plural
  • neliniștește
  • neliniștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • neliniștesc
(să)
  • neliniștesc
  • nelinișteam
  • neliniștii
  • neliniștisem
a II-a (tu)
  • neliniștești
(să)
  • neliniștești
  • nelinișteai
  • neliniștiși
  • neliniștiseși
a III-a (el, ea)
  • neliniștește
(să)
  • neliniștească
  • neliniștea
  • neliniști
  • neliniștise
plural I (noi)
  • neliniștim
(să)
  • neliniștim
  • nelinișteam
  • neliniștirăm
  • neliniștiserăm
  • neliniștisem
a II-a (voi)
  • neliniștiți
(să)
  • neliniștiți
  • nelinișteați
  • neliniștirăți
  • neliniștiserăți
  • neliniștiseți
a III-a (ei, ele)
  • neliniștesc
(să)
  • neliniștească
  • nelinișteau
  • neliniști
  • neliniștiseră
Intrare: neliniște
neliniște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neliniște
  • neliniștea
plural
  • neliniști
  • neliniștile
genitiv-dativ singular
  • neliniști
  • neliniștii
plural
  • neliniști
  • neliniștilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neliniști

etimologie:

neliniște

etimologie:

  • Prefix ne- + liniște.
    surse: DEX '09