2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEGLIJÁRE s. f. Acțiunea de a (se) neglija și rezultatul ei. – V. neglija.

NEGLIJÁRE s. f. Acțiunea de a (se) neglija și rezultatul ei. – V. neglija.

neglijare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~jări / E: neglija] 1 Lăsare la o parte. 2 Îndepărtare din centrul atenției, al interesului, al preocupărilor Si: omitere, uitare, (înv) negrijire. 3 Trecere cu vederea. 4 Lipsă de grijă față de persoana sa.

NEGLIJÁRE s. f. Acțiunea de a neglija; omitere, lăsare la o parte.

NEGLIJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) neglija și rezultatul ei. [< neglija].

NEGLIJÁ, neglijez, vb. I. Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu da atenția cuvenită; a trece cu vederea, a lăsa la o parte, a omite. ♦ Refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. – Din fr. négliger.

NEGLIJÁ, neglijez, vb. I. Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu da atenția cuvenită; a trece cu vederea, a lăsa la o parte, a omite. ♦ Refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. – Din fr. négliger.

negligia[1] v vz neglija corectată

  1. În original, incorect accentuat: negligia LauraGellner

neglija [At: BARASCH, I. F. 21/22 / V: (înv) ~glegia, ~gliga, ~igia, (cscj) neglige / Pzi: ~jez / E: fr négliger cf lat negligere] 1 vt A lăsa la o parte. 2 vt A îndepărta din centrul atenției, al interesului, al preocupărilor Si: a omite, a uita, (înv) a negliji, (nob) a neglijarisi. 3 vt A trece cu vederea. 4 vt A nu da atenția cuvenită. 5 vt A nu avea grijă de ceva sau de cineva. 6 vr A nu avea grijă de persoana sa Si: (reg) a se lăsa, a se năpusti.

NEGLIJÁ, neglijez, vb. I. Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu se ocupa suficient, a nu da atenția cuvenită; a omite, a lăsa la o parte, a trece cu vederea. Atunci își neglija și ținuta. CAMIL PETRESCU, P. 227. Te rog nu neglija, în caz că publici articolul meu, să faci următoarea îndreptare neapărat necesară. CARAGIALE, O. VII 234.

NEGLIJÁ vb. I. tr. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a lăsa în părăsire; a omite. ♦ refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. [Cf. fr. négliger, lat. negligere].

NEGLIJÁ vb. I. tr. a nu avea grijă de cineva sau ceva; a omite. II. refl. a nu avea grijă de propria sa persoană. (< fr. négliger, lat. negligere)

A NEGLIJÁ ~éz tranz. A nu da atenție; a lipsi de grija cuvenită. A-și ~ sănătatea. /<fr. négliger

neglijà v. 1. a nu îngriji, a nu face cum ar trebui: își neglijează datoriile; 2. a înceta de a vizita: neglijează pe amici; 3. a fi negligent, a nu avea îngrijire de persoana sa: se neglijează.

*neglijéz v. tr. (fr. négliger, lat. negligere și neglégere, d. alegere, a culege, a strînge. V. culeg). Nu îngrijesc de, las în părăsire: îmĭ neglijez serviciu. Nu cultiv: îmĭ neglijez talentu. Nu consider, nu ĭau în socoteală: a neglija înștiințările. Perd, las să scape: a neglija ocaziunea. Daŭ uĭtăriĭ, vizitez rar saŭ de loc: îmĭ neglijez amiciĭ. Omit în calcul: a neglija decimalele. V. refl. Nu mă ocup de persoana, de îmbrăcămintea saŭ de sănătatea mea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neglijáre (ne-gli-) s. f., g.-d. art. neglijắrii

neglijáre s. f. (sil. -gli-), g.-d. art. neglijării; pl. neglijări

neglijá (a ~) (ne-gli-) vb., ind. prez. 3 neglijeáză, 1 pl. neglijắm; conj. prez. 3 neglijéze; ger. neglijấnd

neglijá vb. (sil. -gli-), ind. prez. 1 sg. neglijéz, 3 sg. și pl. neglijeáză, 1 pl. neglijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. neglijéze; ger. neglijând

arată toate definițiile

Intrare: neglijare
neglijare substantiv feminin
  • silabație: ne-gli- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neglijare
  • neglijarea
plural
  • neglijări
  • neglijările
genitiv-dativ singular
  • neglijări
  • neglijării
plural
  • neglijări
  • neglijărilor
vocativ singular
plural
Intrare: neglija
  • silabație: ne-gli-ja info
verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neglija
  • neglijare
  • neglijat
  • neglijatu‑
  • neglijând
  • neglijându‑
singular plural
  • neglijea
  • neglijați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • neglijez
(să)
  • neglijez
  • neglijam
  • neglijai
  • neglijasem
a II-a (tu)
  • neglijezi
(să)
  • neglijezi
  • neglijai
  • neglijași
  • neglijaseși
a III-a (el, ea)
  • neglijea
(să)
  • neglijeze
  • neglija
  • neglijă
  • neglijase
plural I (noi)
  • neglijăm
(să)
  • neglijăm
  • neglijam
  • neglijarăm
  • neglijaserăm
  • neglijasem
a II-a (voi)
  • neglijați
(să)
  • neglijați
  • neglijați
  • neglijarăți
  • neglijaserăți
  • neglijaseți
a III-a (ei, ele)
  • neglijea
(să)
  • neglijeze
  • neglijau
  • neglija
  • neglijaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neglijare

  • 1. Acțiunea de a (se) neglija și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: omitere

etimologie:

  • vezi neglija
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

neglija

  • 1. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu da atenția cuvenită; a trece cu vederea, a lăsa la o parte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: omite attach_file 2 exemple
    exemple
    • Atunci își neglija și ținuta. CAMIL PETRESCU, P. 227.
      surse: DLRLC
    • Te rog nu neglija, în caz că publici articolul meu, să faci următoarea îndreptare neapărat necesară. CARAGIALE, O. VII 234.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: