neglige¹ sn vz neglijeu

neglige² v vz neglija

NEGLIJEU, neglijeuri, s. n. (Rar) Îmbrăcăminte comodă de casă pe care o poartă femeile dimineața. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat sumar. – Din fr. néglige.

neglegia v vz neglija

negliga v vz neglija

negligia^[1] v vz neglija corectat(ă)

neglija [At: BARASCH, I. F. 21/22 / V: (înv) ~glegia, ~gliga, ~igia, (cscj) neglige / Pzi: ~jez / E: fr négliger cf lat negligere] 1 vt A lăsa la o parte. 2 vt A îndepărta din centrul atenției, al interesului, al preocupărilor Si: a omite, a uita, (înv) a negliji, (nob) a neglijarisi. 3 vt A trece cu vederea. 4 vt A nu da atenția cuvenită. 5 vt A nu avea grijă de ceva sau de cineva. 6 vr A nu avea grijă de persoana sa Si: (reg) a se lăsa, a se năpusti.

neglije sn vz neglijeu

neglijeu sn [At: STAMATI, D. / V: ~ige, ~ije / Pl: ~uri / E: fr négligé] (Frm) 1 Rochie de casă pe care o poartă femeile dimineața Si: (înv) matineu Vz camizolă, capot, halat. 2 (Îe) A fi în ~ A fi îmbrăcat sumar. 3 (Îae) A fi cu toaleta neterminată.

NEGLIJEU, neglijeuri, s. n. (Astăzi rar) Îmbrăcăminte comodă de casă pe care o poartă femeile dimineața. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat sumar. – Din fr. négligé.

NEGLIJA, neglijez, vb. I. Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu se ocupa suficient, a nu da atenția cuvenită; a omite, a lăsa la o parte, a trece cu vederea. Atunci își neglija și ținuta. CAMIL PETRESCU, P. 227. Te rog nu neglija, în caz că publici articolul meu, să faci următoarea îndreptare neapărat necesară. CARAGIALE, O. VII 234.

NEGLIJE s. n. v. neglijeu.

NEGLIJEU, neglijeuri, s. n. (Franțuzism învechit) Ținută comodă de casă; haină femeiască de casă (purtată în special dimineața). Neglijeu de mătase. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat cu haine de casă, a avea toaleta neterminată. (În forma neglije) Sînt de-abia îmbrăcată, sînt în neglije, în cel mai mare neglije. NEGRUZZI, S. III 75. – Variantă: neglije s. n.

NEGLIJA vb. I. tr. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a lăsa în părăsire; a omite. ♦ refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. [Cf. fr. négliger, lat. negligere].

NEGLIJEU s.n. 1. Îmbrăcăminte comodă de casă (purtată dimineața). 2. Starea unei persoane care nu și-a făcut încă toaleta. [Pron. -jeu. / < fr. néglijé].

NEGLIJA vb. I. tr. a nu avea grijă de cineva sau ceva; a omite. II. refl. a nu avea grijă de propria sa persoană. (< fr. négliger, lat. negligere)

NEGLIJEU s. n. îmbrăcăminte feminină comodă de casă (dimineața). (< fr. négligé)

A NEGLIJA ~ez tranz. A nu da atenție; a lipsi de grija cuvenită. A-și ~ sănătatea. /<fr. négliger

neglijà v. 1. a nu îngriji, a nu face cum ar trebui: își neglijează datoriile; 2. a înceta de a vizita: neglijează pe amici; 3. a fi negligent, a nu avea îngrijire de persoana sa: se neglijează.

*neglijéz v. tr. (fr. négliger, lat. negligere și neglégere, d. alegere, a culege, a strînge. V. culeg). Nu îngrijesc de, las în părăsire: îmĭ neglijez serviciu. Nu cultiv: îmĭ neglijez talentu. Nu consider, nu ĭau în socoteală: a neglija înștiințările. Perd, las să scape: a neglija ocaziunea. Daŭ uĭtăriĭ, vizitez rar saŭ de loc: îmĭ neglijez amiciĭ. Omit în calcul: a neglija decimalele. V. refl. Nu mă ocup de persoana, de îmbrăcămintea saŭ de sănătatea mea.

neglija (a ~) (desp. ne-gli-) vb., ind. prez. 1 sg. neglijez, 3 neglijează, 1 pl. neglijăm; conj. prez. 1 sg. să neglijez, 3 să neglijeze; ger. neglijând corectat(ă)

neglijeu (desp. ne-gli-) s. n., art. neglijeul; pl. neglijeuri

neglija (a ~) (ne-gli-) vb., ind. prez. 3 neglijează, 1 pl. neglijăm; conj. prez. 3 să neglijeze; ger. neglijând

neglijeu (ne-gli-) s. n., art. neglijeul; pl. neglijeuri

neglija vb. (sil. -gli-), ind. prez. 1 sg. neglijez, 3 sg. și pl. neglijează, 1 pl. neglijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. neglijeze; ger. neglijând

neglijeu s. n. (sil. -gli-), art. neglijeul; pl. neglijeuri

neglija (ind. prez. 3 sg. și pl. neglijează, 1 pl. neglijăm, ger. neglijînd)

neglijez, -jează 3, -jam 1 imp. corectat(ă)

NEGLIJA vb. 1. (înv. și reg.) a năpusti. (Și-a ~ treburile.) 2. a omite, (reg.) a întrelăsa, (înv.) a negriji, a neîngriji. (A ~ să-și ia doctoria.) 3. a omite, a uita, (latinism rar) a pretera. (N-a ~ nimic din câte știa că i-ar face plăcere.) 4. v. ignora.

NEGLIJEU s. (rar) matineu. (De dimineață ea purta un ~.)

NEGLIJA vb. 1. (înv. și reg.) a năpusti. (Și-a ~ treburile.) 2. a omite, (reg.) a întrelăsa, (înv.) a negriji, a neîngriji. (A ~ să-și ia doctoria.) 3. a omite, a uita, (latinism rar) a pretera. (N-a ~ nimic din cîte știa că i-ar face plăcere.) 4. a ignora, a nesocoti, a omite. (Te rog să nu ~ nici un element semnificativ.)

NEGLIJEU s. (înv.) matineu. (De dimineață ea purta un ~.)

NEGLIGE¹ s. n. v. neglijeu.

NEGLIGE² vb. III v. neglija.

NEGLIJA vb. I. Tranz. A lăsa la o parte, în părăsire, a omite din cercul atenției, al interesului, al preocupărilor, a trece cu vederea, a nu avea grijă, a nu se îngriji de...; (învechit) a negriji, (neobișnuit) a neglijarisi. Să nu neglige a vizita azilele moderne. barasch, i. f. 21/22. Neglijînd a le lega bine acolo unul de altul..., tunurile... au început a rola și a se da tot la o parte. isis (1859), 32²/48. O materie ce pînă acum a fost neglijată într-un mod neesplicabil. ap. ghica, a. 149. Noi ar trebui... să restaurăm aceste mituri... dacă se întîmplă cumva să le fi negles cronicele. hasdeu, i. c. i, 113. Toți acei scriitori, cari neglijează starea economică,... cad într-o eroare foarte mare. f (1880), 213. Mușteriul cel nou îngălează silabele, pe unele prea slabe neglijîndu-le chiar de tot. caragiale, o. i, 193, cf. vii, 234. Luat-ați sama cum advocatul public de astăzi neglige interesele statului? i. negruzzi, s. iv, 281. Își strînsese într-un caiet versurile, dar îl pierdu pe urmă și... negligiă să le copie din nou. iorga, l. ii, 487, cf. i, 257. Distincția schițată aici este, de obicei, neglijată, chiar în limba literară. iordan, g. 139. Încep oamenii să se intereseze de evul mediu, așa de neglijat și de urît de cei mai mulți dintre clasici. oprescu, i. a. iii, 34. Nici un lingvist nu poate neglija faptele stilistice ale limbii comune. vianu, m. 127. Acest studiu era neglijat înainte. l. rom. 1953, nr. 1, 18, cf. v. rom. octombrie 1954, 114. Mai mult decît uimitor pare... faptul că tocmai literații au neglijat și continuă să neglijeze un... mediu de inspirație cum este sportul. tribuna, 1962, nr. 267, 2/1. Dan ne scrie că-l neglijăm, că așteaptă un rînd de la noi. t. popovici, se. 252. ◊ refl. pas. Se va neglija cu totul vechea manieră franceză. oprescu, i. a. iii, 34. Diametrul ionului se poate neglija față de grosimea norului de ioni. Chim. an. calit. 34. ♦ Refl. A nu avea grijă de persoana sa; a se lăsa, (regional) a se năpusti (3). cf. PONTBRIANT, D., ȘĂINEANU, D. U. – prez. ind.: neglijez. – Și: (învechit) negligia vb. I, neglige (part. negles) vb. III, negliga (barcianu, alexi, w.), neglegia (lm) vb. I. – Din fr. négliger. cf. lat. negligere.

NEGLIJEU s. n. (Franțuzism) Rochie de casă pe care o poartă femeile dimineața; (învechit) matineu (1). v. capot, camizolă, halat. cf. stamati, d., pontbriant, d. Un neglige ce părea o negură de argint scălda în albeța sa fantastică și diafană figura ei naltă. EMINESCU, G. P. 84, cf. GHEȚIE, R. m., ALEXI, W. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat sumar, a fi cu toaleta nefăcută definitiv. Sînt de abia îmbrăcată, sînt în neglije. negruzzi, s. iii, 75. – pl.: neglijeuri. – Și: neglije, neglige s. n. – Din fr. négligé.