13 definiții pentru necontenit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

necontenit, ~ă [At: (a. 1748) URICARIUL, I, 66 / V: (înv) ~cunt~ (reg) ~nat / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + contenit] 1 a Care nu se oprește Si: (reg) necunten (1). 2 a Care se desfășoară fără întrerupere Si: continuu, necurmat (3), neîncetat, neîntrerupt, (înv) neîncentenit, (reg) necunten (1). 3 a Permanent. 4 a Constant. 5 a În număr mare și fără întrerupere. 6 av (Pre) Fără întrerupere Si: (reg) necunten (2).

NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj., adv. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere, continuu, neîncetat. – Pref. ne- + contenit.

NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj., adv. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere, continuu, neîncetat. – Ne- + contenit.

NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj. Care nu contenește, fără întrerupere, continuu, necurmat, neîncetat. Totul era, pe aceste străzi și bulevarde, luminos și aerian, chiar mișcarea necontenită și îmbrăcămintea trecătorilor. CAMIL PETRESCU, N. 85. Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95. Erau necontenite jalobele obștiei pentru jăfuirile lui Moțoc. NEGRUZZI, S. I 150. ◊ (Adverbial) Nicoriță își purta ochii de guzgan cînd la vodă, cînd la Șoimaru, necontenit. SADOVEANU, O. VII 69. Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. IOSIF, PATR. 39. Pe drum necontenit ceream apă. CREANGĂ, A. 15.

NECONTENÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la contenit) Care nu mai contenește; care se desfășoară fără contenire; neîntrerupt; neîncetat; neobosit; continuu. /ne- + contenit

* necontenít, -ă adj. Care nu contenește, neîncetat, mereŭ, continuŭ. Adv. Ploŭă necontenit. – În Olt. și necóntin (NPl. Ceaur, 123), în est și necúntin.

necontenat, ~ă a, av vz necontenit

necuntenit, ~ă a, av vz necontenit


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

necontenít adj. m., pl. neconteníți; f. necontenítă, pl. neconteníte

necontenít adj. m., pl. neconteníți; f. sg. necontenítă, pl. neconteníte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NECONTENÍT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2. adv. v. continuu.

NECONTENIT adj., adv. 1. adj. continuu, etern, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, nesfîrșit, permanent, perpetuu, veșnic, (înv. și reg.) mereu, (reg.) necunten, (înv.) neîncontenit, neprecurmat, nesăvîrșit, pururelnic. (O luptă ~ între contrarii.) 2. adv. continuu, încontinuu, întruna, mereu, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, veșnic, (înv. și reg.) nepristan, (reg.) hojma, necunten, (înv.) neapărat, nelipsit. (Se mișcă ~.) 3. adv. continuu, încontinuu, întotdeauna, întruna, mereu, neîncetat, permanent, pururi, totdeauna, veșnic, (pop.) necurmat. (Eram ~ împreună.)

Intrare: necontenit
necontenit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necontenit
  • necontenitul
  • necontenitu‑
  • neconteni
  • necontenita
plural
  • neconteniți
  • neconteniții
  • necontenite
  • necontenitele
genitiv-dativ singular
  • necontenit
  • necontenitului
  • necontenite
  • necontenitei
plural
  • neconteniți
  • neconteniților
  • necontenite
  • necontenitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

necontenit

  • 1. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: continuu necurmat neîncetat 6 exemple
    exemple
    • Totul era, pe aceste străzi și bulevarde, luminos și aerian, chiar mișcarea necontenită și îmbrăcămintea trecătorilor. CAMIL PETRESCU, N. 85.
      surse: DLRLC
    • Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95.
      surse: DLRLC
    • Erau necontenite jalobele obștiei pentru jăfuirile lui Moțoc. NEGRUZZI, S. I 150.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Nicoriță își purta ochii de guzgan cînd la vodă, cînd la Șoimaru, necontenit. SADOVEANU, O. VII 69.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. IOSIF, PATR. 39.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Pe drum necontenit ceream apă. CREANGĂ, A. 15.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + contenit.
    surse: DEX '09