12 definiții pentru năstăvi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂSTĂVÍ, năstăvesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A conduce, a îndruma, a sfătui, a povățui. – Din sl. nastaviti.

NĂSTĂVÍ, năstăvesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A conduce, a îndruma, a sfătui, a povățui. – Din sl. nastaviti.

năstăvi [At: PSALT. HUR. 50r/17 / V: nas~, ~tavi / Pzi: ~vesc / E: slv наставити[1]] (Înv; d. divinitate) 1 vt (Udp „în”, „pe”, „spre”, „până la”) A conduce pe un drum, într-o acțiune etc. 2 vt A inspira. 3-4 vir A avea milă1 Si: a (se) îndura. corectată

  1. În original, incorect tipărit: иаставити LauraGellner

NĂSTĂVÍ, năstăvesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A îndemna, a îndruma, a sfătui. Alege imperia Turciei, năstăvit poate de duhul ocrotitor a ființei popoarelor. NEGRUZZI, S. I 272. Nu știe unde să o așăze spre păstrare dacă ceriul nu l-ar fi năstăvit și la această întîmplare. DRĂGHICI, R. 121.

năstăvì v. Mold. a inspira: năstăvit de Duhul ocrotitor NEGR.

năstăvésc v. tr. (vsl. nastaviti, a duce, a institui, d. nastavŭ, instituțiune. V. năstav, stăvesc). Vechĭ. Conduc, arăt drumu. Îndemn, îmboldesc, inspir.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năstăvi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năstăvesc, imperf. 3 sg. năstăvea; conj. prez. 3 să năstăvească

năstăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năstăvésc, imperf. 3 sg. năstăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. năstăveáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂSTĂVÍ vb. v. călăuzi, conduce, dirija, îndruma, povățui, sfătui, sugera.

năstăvi vb. v. CĂLĂUZI. CONDUCE. DIRIJA. ÎNDRUMA. POVĂȚUI. SFĂTUI. SUGERA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năstăví, năstăvésc, vb. IV (înv.; despre divinitate) 1. a conduce, a îndruma, a povățui, a sfătui, a călăuzi. 2. a avea milă, a se îndura.

Intrare: năstăvi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năstăvi
  • năstăvire
  • năstăvit
  • năstăvitu‑
  • năstăvind
  • năstăvindu‑
singular plural
  • năstăvește
  • năstăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năstăvesc
(să)
  • năstăvesc
  • năstăveam
  • năstăvii
  • năstăvisem
a II-a (tu)
  • năstăvești
(să)
  • năstăvești
  • năstăveai
  • năstăviși
  • năstăviseși
a III-a (el, ea)
  • năstăvește
(să)
  • năstăvească
  • năstăvea
  • năstăvi
  • năstăvise
plural I (noi)
  • năstăvim
(să)
  • năstăvim
  • năstăveam
  • năstăvirăm
  • năstăviserăm
  • năstăvisem
a II-a (voi)
  • năstăviți
(să)
  • năstăviți
  • năstăveați
  • năstăvirăți
  • năstăviserăți
  • năstăviseți
a III-a (ei, ele)
  • năstăvesc
(să)
  • năstăvească
  • năstăveau
  • năstăvi
  • năstăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năstăvi, năstăvescverb

  • 1. învechit Conduce, povățui, sfătui, îndemna, îndruma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alege imperia Turciei, năstăvit poate de duhul ocrotitor a ființei popoarelor. NEGRUZZI, S. I 272. DLRLC
    • format_quote Nu știe unde să o așăze spre păstrare dacă ceriul nu l-ar fi năstăvit și la această întîmplare. DRĂGHICI, R. 121. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.