8 definiții pentru nășic nănășică nânășică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂȘÍC, -Ă, nășici, -ce, s. m. și f. (Pop.) Diminutiv al lui naș2; nășel. – Naș2 + suf. -ic.

nășic, ~ă smf [At: POLIZU / V: (reg) nă~, nâ~ / Pl: ~ici, ~ice / E: naș2 + -ic] 1-2 (Șhp) Naș2 (1) (drăguț) Si: (rar) nășel (1-2), (reg) nășuc (1-2). 3 (Reg) Cumătru.

NĂȘÍC, -Ă, nășici, -ce, s. m. și f. Diminutiv al lui naș2; nășel. – Naș2 + suf. -ic.

NĂȘÍC, -Ă, nășici, -e, s. m. și f. Diminutiv al lui naș(ă). Nu știi, nășică, ceva! S-a bolnăvit nevasta. TEODORESCU, P. P. 336.

nănășic, ~ă smf vz nășic[1] corectată

  1. În original: nănăși sf vz nășic cata

nânășic, ~ă smf vz nășic[1] corectată

  1. În original: nânăși sf vz nășie cata

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nășíc (pop.) s. m., pl. nășíci

Intrare: nășic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nășic
  • nășicul
  • nășicu‑
plural
  • nășici
  • nășicii
genitiv-dativ singular
  • nășic
  • nășicului
plural
  • nășici
  • nășicilor
vocativ singular
  • nășicule
plural
  • nășicilor
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nănăși
  • nănășica
plural
  • nănășici
  • nănășicile
genitiv-dativ singular
  • nănășici
  • nănășicii
plural
  • nănășici
  • nănășicilor
vocativ singular
  • nănăși
  • nănășico
plural
  • nănășicilor
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nânăși
  • nânășica
plural
  • nânășici
  • nânășicile
genitiv-dativ singular
  • nânășici
  • nânășicii
plural
  • nânășici
  • nânășicilor
vocativ singular
  • nânăși
  • nânășico
plural
  • nânășicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nășic, -ă nășică nănășică nânășică

etimologie:

  • Naș + sufix -ic.
    surse: DEX '09 DEX '98