musa vi [At: BARCIANU / Pzi: 3 ~sează / E: fr mousser] (Frm; d. vinuri) A face spumă și bășicuțe.

MUSA vb. I. intr. (Franțuzism; despre vinuri) A face spumă. [< fr. mousser].

MUSA vb. intr. (despre vinuri) a face spumă. (< fr. mousser)

musă sf [At: DN³ / Pl: ~se / E: fr mousse] Cremă bătută Si: frișcă.

MUSĂ s.f. Cremă bătută; frișcă. [< fr. mousse].

MUSĂ s. f. cremă bătută; frișcă. (< fr. mousse)

musa vb., ind. prez. 1 sg. musez, 3 sg. și pl. musează

musă s. f., pl. muse

BANANIER s. (BOT.; Musa paradisiaca) banan.

MUȘĂ s. v. mamă.

mușă s. v. MAMĂ.

MUSA, b., olt. (16 B VI 306); Muși, b. (17 B III 464), cf. turc. Musa < Moisi și ngr. μοῦσσα „muscă”.

MUSA L., BANAN fam. Musaceae. Gen originar din regiunile tropicale, cca 80 specii, erbacee, perene, înalte, cu tulpina cărnoasă, formată aparent din pețiolurile invaginate ale frunzelor. Frunze (în tinerețe rulate) mari, numeroase. Flori (periantul cu 6 diviziuni, o singură petală liberă, celelalte concrescute, 5 stamine fertile) sesile, așezate în verticile, pe 2 rînduri, în axa bracteelor de pe peduncul (în partea inferioară cele femele, la mijloc hermafrodite, iar spre vîrf cele mascule), reunite într-o inflorescență în formă de ciorchine. Fructe baciforme, cărnoase, lungi pînă la cca 35 cm și groase pînă la cca 5 cm, verzi-gălbui sau roșietice, de obicei fără semințe, făinoase, zaharoase și aromatice, dispuse ca și florile. După fructificare plantele mor, apărînd altele noi din muguri ce se dezvoltă pe rizom.

MŪSA IBN NUSAYR (c. 640-718), general arab. Numit de califul al-Walῑd I guvernator (708) al Ifrikiyei (Tunisia de azi). A cucerit Maghrebul până la Maroc (708) și a supus (711-713) o parte din Pen. Iberică (Mérida, Toledo, Saragosa) cu ajutorul generalului Tarig ibn Ziyad.

Musa ensete Gmel. (syn. Ensete edule Horan.). Specie cu flori dispuse într-o inflorescență pendentă. Frunzele, lungi de cca 5 m și late de cca 90 cm cu pețioli roșietici, au pe partea inferioară o nervură mediană proeminentă. Nu drajonează și se ține iarna în seră rece. în țara de origine crește pînă la 13 m înălțime.

Musa nana Lour. (syn. M. cavendishii Lamb.). Specie cu frunze oblong-albăstrui, lungi pînă Ia 1 m și late de cca 25-30 cm, vîrf rotunjit, dispuse într-o rozetă densă și întinsă. Plantă înaltă de cca 2 m, tulpină groasă și scurtă. Iernează în seră caldă unde fructifică ușor.

Musa paradisiaca L. Specie cu inflorescență, care apare din mijlocul frunzelor, de 1-1,5 m lungime. Plantă erbacee, perenă, înaltă pînă la 8 m. Frunze alterne foarte mari, verzi, lungi de 2-2,5 m și late de 0,50-0,60 m ai căror pețioli învaginați constituie o tulpină cărnoasă. Fruct, bacă lungă pînă la 30 cm, comestibilă.