9 intrări

51 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MURÁ, murez, vb. I. Tranz. 1. A ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve. ♦ Refl. (Despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) A deveni acru și bun de mâncat; a se acri. 2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare. 3. A muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); a pune la topit. 4. Fig. A uda tare, până la piele. – Din moare (derivat regresiv).

MURÁ, murez, vb. I. Tranz. 1. A ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve. ♦ Refl. (Despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) A deveni acru și bun de mâncat; a se acri. 2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare. 3. A muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); a pune la topit. 4. Fig. A uda tare, până la piele. – Din moare (derivat regresiv).

mura [At: HERODOT (1645), 115 / V: (reg) mora / Pzi: ~rez / E: drr moare] 1 vt A pune legume în saramură sau într-o soluție de oțet, pentru a le face să se acrească și să se conserve. 2 (Gmț; îe) E ~t în varză acră Se spune despre o persoană care a mâncat o bătaie zdravănă. 3 vr (D. legume, rar d. fructe ținute în saramură sau într-o soluție de oțet) A deveni acru și bun de mâncat Si: a se acri. 4 vt (Înv) A pune peștele în saramură. 5 vt (C. i. plante furajere) A însiloza. 6 vt (Reg) A muia în apă plantele textile în cursul procesului de prelucrare Si: a topi. 7 vt (Reg; c. i. piei de animale) A argăsi. 8 vt A uda tare, până la piele. 9 vi (Reg) A ploua. 10 vt A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.

MURÁ, murez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la varză, castraveți etc.) A ține într-o soluție de oțet sau în saramură, ca să se acrească. Din partea mea, v-aș lăsa să-i luați și toți [bureții], că doar n-am să-i murez. CONTEMPORANUL, VII 485. ◊ Refl. Castraveții s-au murat. 2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare. 3. (Cu privire la plante textile) A pune la topit, a topi. ◊ (Refl. pas.) Să ia de nevastă-o fată Ce știe inul să bată, Cînepă cum se murează. POP. 4. Fig. A uda. Era să plec la Neamțu... M-ar fi murat [ploaia] ca p-un cîine. DELAVRANCEA, A. 108.

A SE MURÁ se ~eáză intranz. (despre legume, fructe) A deveni bun pentru consum, înăcrindu-se. /Din moare

A MURÁ ~éz tranz. 1) (legume, fructe) A pune la acrit într-o soluție specială (în scopul consumării sau al conservării). 2) (nutrețuri suculente) A supune fermentării pentru a conserva. 3) (plante textile) A ține (un timp oarecare) în apă înainte de prelucrare (pentru a separa fibrele de tulpină); a topi. 4) fig. (despre ploaie) A uda până la piele; a face leoarcă. /Din moare

murà v. a pune legume în oțet sau saramură. [V. mură].

MÚRĂ2, mure, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. – Cf. alb. mullë.

MÚRĂ2, mure, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. – Cf. alb. mullë.

MÚRĂ3, mure, s. f. Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate. – Din it. mura.

MÚRĂ3, mure, s. f. Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate. – Din it. mura.

MÚRĂ1, mure, s. f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului1. ◊ Expr. Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. – Lat. mora (pluralul, devenit sg., al lui morum „mură”).

MÚRĂ1, mure, s. f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului1. ◊ Expr. Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. – Lat. mora (pluralul, devenit sg., al lui morum „mură”).

mur2 sm [At: N. TEST. (1648), 92^r/11 / V: mu (Pl: ~e) sf, (reg) mure sf / Pl: ~i / E: ml morus] 1 (Îrg) Dud (Morus). 2 (Reg șîc ~-negru, ~a-ursului, rug-de-~e] Gen de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina dreaptă sau târâtoare acoperită cu ghimpi, cu ramuri lungi și mlădioase, cu frunze păroase, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile Si: (reg) murar2 (1), murai, muroi1 (Rubus). 3 (Bot; reg; îc) ~ea-pădurilor Muma-pădurii (Lathraea Squamaria). 4 (Bot; reg) Rug (Rubus caesius). 5 (Bot; îvr) Sicomor (Ficus sycomorus).

mu1 [At: BIBLIA (1688), 7021/43 / V: (reg) ~re (Pl și: ~ri) / Pl: ~re / E: ml morum] 1 sf (Bot; îrg) Dudă. 2 sf (Bot; șîc ~re-negrii, ~-neagră, ~-de-pădure, ~-de-rug, ~re-ursești, ~re-românești) Fruct comestibil, negru și lucios al murului2. 3 sf (Îas) Fruct al rugului. 4 sf (Îls) ~ în gură Lucru de-a gata, obținut fără osteneală. 5 sf (Reg; îe) A lua cuiva ~ra din gură A-i lua cuiva un lucru de a cărui stăpânire se credea sigur. 6 a (Reg) De culoare neagră, ca mura1 (2). 7 sf (Trs) Afină. 8 sfp (Reg; îc) ~re-roșii (sau ~de-casă) Zmeură cultivată. 9 sfp (Trs) Frecăței.

mu2 sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~re, ~ri / E: cf alb mullë] (Reg) 1 Stomac al animalelor rumegătoare Vz moară. 2 Stomac al păsărilor Si: pipotă, rânză. 3 Stomac al omului. 4 Intenstine ale animalelor rumegătoare. 5 (Spc) Intestine de miel sau de vițel înțărcat, care conțin cheagul format în perioada cât animalele sugeau. 6 (Lpl; îf muri) Ciorbă de burtă. 7 (Lpl) Glande, ganglioni de la pieptul sau de la gâtul unor animale Si: momiță (1). 8 (Lpl) Amigdale.

mu3 sf [At: DDRF / E: ns cf mura] (Reg) 1 Saramură. 2 (Spc) Zeamă de varză Si: moare.

MUR3, -Ă, muri, -e, adj. (Rar) Negru-lucios. Ah, ochilor muri, Vii și plini de nuri La căutături. CONACHI, P. 74. Cucule cu pană mură, Ce-am grăit gură la gură Să nu cînți pe tișătură! ȘEZ. XXIII 106.

MÚRĂ, mure, s. f. 1. Fructul comestibil, negru și lucios, asemănător cu smeura, al murului1. Văd în zori cum merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. Ea culege fragi și mure De sub brazi, de prin tufari. ALECSANDRI, P. A. 154. Spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie Și cîte mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU, M. 349. Frumos e badea la gură, Ca și roua de pe mură. HODOȘ, P. P. 62. (în metafore și comparații) Mai mare dragul să fi privit pe Davidică... cu ochii mari, negri ca murele și scînteietori ca fulgerul. CREANGĂ, A. 95. Din ochi negri îți dă mure, Ce știu mințile să fure. BELDICEANU, P. 85. Pentru ochi ca murele Ocolesc pădurile,.JARNÍK-BÎRSEANU, 18. Ochișorii lin, Mura cîmpului! ALECSANDRI, P. P. 3. ◊ Expr. (În construcție cu verbele «a da», «a pica», «a aștepta», «a vrea» etc.) Mură în gură = fără muncă, fără oboseală, de-a gata. Cum să-i pice lui mură în gură o bucățică așa de bună. ISPIRESCU, M. V. 35. 2. Mur1. Rugii murelor cu flori tîrzii și albe atîrnau între crăpăturile catifelate de mușchi. C. PETRESCU, S. 215. Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină Și sub bolta cea senină Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54.

MÚRĂ s.f. (Mar.) 1. Manevră curentă prin care colțul de jos al unei vele se întinde spre proră. 2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul. [< it. mura].

arată toate definițiile

Intrare: Mura
nume propriu (I3)
  • Mura
Intrare: mura (s.f.)
mura2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mura
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular
plural
Intrare: mura (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mura
  • murare
  • murat
  • muratu‑
  • murând
  • murându‑
singular plural
  • murea
  • murați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • murez
(să)
  • murez
  • muram
  • murai
  • murasem
a II-a (tu)
  • murezi
(să)
  • murezi
  • murai
  • murași
  • muraseși
a III-a (el, ea)
  • murea
(să)
  • mureze
  • mura
  • mură
  • murase
plural I (noi)
  • murăm
(să)
  • murăm
  • muram
  • murarăm
  • muraserăm
  • murasem
a II-a (voi)
  • murați
(să)
  • murați
  • murați
  • murarăți
  • muraserăți
  • muraseți
a III-a (ei, ele)
  • murea
(să)
  • mureze
  • murau
  • mura
  • muraseră
Intrare: mur (adj.)
mur2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mur
  • murul
  • muru‑
  • mu
  • mura
plural
  • muri
  • murii
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mur
  • murului
  • mure
  • murei
plural
  • muri
  • murilor
  • mure
  • murelor
vocativ singular
plural
Intrare: Mură
Mură nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mură
Intrare: mură (fruct)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mu
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular
plural
Intrare: mură (glandă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mu
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • muri
  • murii
genitiv-dativ singular
plural
  • muri
  • murilor
vocativ singular
plural
Intrare: mură (parâmă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mu
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular
plural
Intrare: mură (saramură)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mu
  • mura
plural
  • mure
  • murele
genitiv-dativ singular
  • mure
  • murei
plural
  • mure
  • murelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mura (vb.)

  • 1. A ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: saramura attach_file un exemplu
    exemple
    • Din partea mea, v-aș lăsa să-i luați și toți [bureții], că doar n-am să-i murez. CONTEMPORANUL, VII 485.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) A deveni acru și bun de mâncat; a se acri.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: acri attach_file un exemplu
      exemple
      • Castraveții s-au murat.
        surse: DLRLC
  • 2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. A muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); a pune la topit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: topi attach_file un exemplu
    exemple
    • reflexiv pasiv Să ia de nevastă-o fată Ce știe inul să bată, Cînepa cum se murează. POP.
      surse: DLRLC
  • 4. figurat A uda tare, până la piele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: uda attach_file un exemplu
    exemple
    • Era să plec la Neamțu... M-ar fi murat [ploaia] ca p-un cîine. DELAVRANCEA, A. 108.
      surse: DLRLC

etimologie:

mur (adj.)

  • 1. rar Negru-lucios.
    exemple
    • Ah, ochilor muri, Vii și plini de nuri La căutături. CONACHI, P. 74.
      surse: DLRLC
    • Cucule cu pană mură, Ce-am grăit gură la gură Să nu cînți pe tișătură! ȘEZ. XXIII 106.
      surse: DLRLC

etimologie:

mură (fruct)

  • 1. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: dudă pomiță diminutive: murișoară attach_file 8 exemple
    exemple
    • Văd în zori cum merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262.
      surse: DLRLC
    • Ea culege fragi și mure De sub brazi, de prin tufari. ALECSANDRI, P. A. 154.
      surse: DLRLC
    • Spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie Și cîte mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU, M. 349.
      surse: DLRLC
    • Frumos e badea la gură, Ca și roua de pe mură. HODOȘ, P. P. 62.
      surse: DLRLC
    • în comparații Mai mare dragul să fi privit pe Davidică... cu ochii mari, negri ca murele și scînteietori ca fulgerul. CREANGĂ, A. 95.
      surse: DLRLC
    • metaforic Din ochi negri îți dă mure, Ce știu mințile să fure. BELDICEANU, P. 85.
      surse: DLRLC
    • în comparații Pentru ochi ca murele Ocolesc pădurile. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 18.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Ochișorii lui, Mura cîmpului! ALECSANDRI, P. P. 3.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cum să-i pice lui mură în gură o bucățică așa de bună. ISPIRESCU, M. V. 35.
        surse: DLRLC
  • 2. Mur.
    exemple
    • Rugii murelor cu flori tîrzii și albe atîrnau între crăpăturile catifelate de mușchi. C. PETRESCU, S. 215.
      surse: DLRLC
    • Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină Și sub bolta cea senină Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină mora (pluralul, devenit singular, al lui morum „mură”).
    surse: DEX '09

mură (glandă) muri

etimologie:

mură (parâmă)

  • 1. Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul.
    surse: DN
    • 2.1. Mura la tribord (sau la babord) = poziție a unui velier care primește vântul din tribord (babord).
      surse: MDN '00

etimologie:

mură (saramură)

etimologie: