2 intrări

14 definiții

din care

Explicative DEX

MONOBLOC, (1) adj. invar., (2) monoblocuri, s. n. 1. Adj. invar. Care este constituit dintr-o singură piesă, dintr-o singură bucată. 2. S. n. Dispozitiv, aparat sau sistem tehnic format dintr-un singur bloc nedemontabil. – Din fr. monobloc.

MONOBLOC, (1) adj. invar., (2) monoblocuri, s. n. 1. Adj. invar. Care este constituit dintr-o singură piesă, dintr-o singură bucată. 2. S. n. Dispozitiv, aparat sau sistem tehnic format dintr-un singur bloc nedemontabil. – Din fr. monobloc.

monobloc ain [At: DT / E: fr monobloc, ger monoblock] (D. metale, organe de mașină etc.) Care este alcătuit dintr-un singur bloc, dintr-un singur corp.

MONOBLOC, monoblocuri, s. n. Dispozitiv, aparat sau sistem tehnic format dintr-un singur bloc, nedemontabil.

MONOBLOC adj. invar., s.n. (Dispozitiv, organ de mașină) compus dintr-un bloc care nu se poate demonta. [Cf. fr. monobloc].

MONOBLOC adj. inv., s. n. (dispozitiv, organ de mașină) dintr-un bloc nedemontabil. (< fr., engl. monobloc)

monobloc adj. inv. Alcătuit dintr-o singură bucată ◊ „A avut loc ieri la Craiova inaugurarea celui mai mare spital monobloc din țara noastră cuprinzând 1620 de paturi pentru bolnavi.” R.l. 14 III 71 p. 7; v. și linoplac (din fr., engl. monobloc, rus. monoblok, germ. Monoblock; DMN 1970, FC I 139; DTP; DN – alt sens, DEX, DN3)

MONOBLOC ~uri n. Dispozitiv de mașină constând dintr-un singur bloc (care nu se poate demonta). /<fr. monobloc

Ortografice DOOM

monobloc1 (desp. -no-bloc) adj. invar. (dispozitive ~)

monobloc2 (desp. -no-bloc) s. n., pl. monoblocuri

monobloc1 (-no-bloc) adj. invar.

monobloc2 (-no-bloc) s. n., pl. monoblocuri

monobloc adj. invar. (sil. -bloc)

monobloc s. n. (sil. -bloc), pl. monoblocuri

Tezaur

MONOBLOC adj. invar. (Despre metale, organe de mașină etc.) Care este alcătuit dintr-un singur bloc, dintr-un singur corp. Cf. DT, DM, DN. – Din fr. monobloc, germ. Monoblock.

Intrare: monobloc (adj.)
monobloc2 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: mo-no-bloc info
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOOM 3
  • monobloc
  • monoblo
Intrare: monobloc (s.n.)
monobloc1 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: mo-no-bloc info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monobloc
  • monoblocul
  • monoblocu‑
plural
  • monoblocuri
  • monoblocurile
genitiv-dativ singular
  • monobloc
  • monoblocului
plural
  • monoblocuri
  • monoblocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monoblocadjectiv invariabil

  • 1. Care este constituit dintr-o singură piesă, dintr-o singură bucată. DEX '09 DEX '98 DN DCR2
    • format_quote A avut loc ieri la Craiova inaugurarea celui mai mare spital monobloc din țara noastră cuprinzând 1620 de paturi pentru bolnavi. R.l. 14 III 71 p. 7. DCR2
etimologie:

monobloc, monoblocurisubstantiv neutru

  • 1. Dispozitiv, aparat sau sistem tehnic format dintr-un singur bloc nedemontabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.