Definiția cu ID-ul 1338249:
Tezaur
MONOBLOC adj. invar. (Despre metale, organe de mașină etc.) Care este alcătuit dintr-un singur bloc, dintr-un singur corp. Cf. DT, DM, DN. – Din fr. monobloc, germ. Monoblock.
MONOBLOC adj. invar. (Despre metale, organe de mașină etc.) Care este alcătuit dintr-un singur bloc, dintr-un singur corp. Cf. DT, DM, DN. – Din fr. monobloc, germ. Monoblock.