9 definiții pentru mongolic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONGÓLIC, -Ă, mongolici, -ce, adj. Mongol (2). ◊ Limbi mongolice = familie de limbi vorbite de către mongoli (1) pe un vast teritoriu din Asia. – Din fr. mongolique.

MONGÓLIC, -Ă, mongolici, -ce, adj. Mongol (2). ◊ Limbi mongolice = familie de limbi vorbite de către mongoli (1) pe un vast teritoriu din Asia. – Din fr. mongolique.

mongolic, ~ă a [At: AR (1829) 245 V36 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr mongolique] 1-8 Mongol (9-16).

MONGÓLIC, -Ă adj. Care aparține mongolilor, referitor la mongoli. ◊ Limbi mongolice = familie de limbi aglutinante, vorbite pe un vast teritoriu din Asia și din Europa. [< fr. mongolique].

MONGÓLIC, -Ă adj. mongol (II). ♦ limbi če = familie de limbi aglutinante vorbite de mongoli, în Asia Centrală și septentrională. (< fr. mongolique)

MONGÓLIC ~că (~ci, ~ce) Care aparține Mongoliei sau populației ei; din Mongolia; mongol. * Limbi ~ce familie de limbi vorbite de către mongoli. /<fr. mongolique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mongólic adj. m., pl. mongólici; f. mongólică, pl. mongólice

mongólic adj. m., pl. mongólici; f. sg. mongólică, pl. mongólice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MONGÓLIC adj. v. mongol. (Tip ~.)

Intrare: mongolic
mongolic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mongolic
  • mongolicul
  • mongolicu‑
  • mongolică
  • mongolica
plural
  • mongolici
  • mongolicii
  • mongolice
  • mongolicele
genitiv-dativ singular
  • mongolic
  • mongolicului
  • mongolice
  • mongolicei
plural
  • mongolici
  • mongolicilor
  • mongolice
  • mongolicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)