10 definiții pentru mongol (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONGÓL, -Ă, mongoli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Mongoliei sau este originară de acolo; p. ext. persoană care face parte din una dintre populațiile care locuiesc în Asia Centrală. 2. Adj. Care aparține Mongoliei sau mongolilor (1), privitor la Mongolia ori la mongoli; mongolic. – Din fr. mongol.

mongol2, ~ă [At: XENOPOL, I. R. III, 87 / Pl: ~i, ~e / E: fr mongol] 1-4 smf, a (Persoană) care (face parte din populația de bază a Mongoliei sau) este originară de acolo. 5-6 smf, a (Pex) (Persoană) care face parte din una din populațiile care locuiesc în Asia Centrală. 7 smp Popor care trăiește în Mongolia. 8 smp (Pex) Conglomerat de populații eterogene care locuiesc pe un vast teritoriu din Asia Centrală. 9-10 a Care aparține (Mongoliei sau) mongolilor (7) Si: mongolic (1-2). 12 a Care se referă (la Mongolia sau) la mongoli (7) Si: mongolic (3-4). 13-14 a Care provine (din Mongolia sau) de la mongoli (7) Si: mongolic (5-6). 15-16 a Specific (Mongoliei sau) mongolilor (7-8) Si: mongolic (7-8). 17 a (Îs) Rasă ~ă Grup de popoare caracterizate prin culoarea galben-brumă a pielii Si: rasă galbenă Cf galben (14).

MONGÓL, -Ă, mongoli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Mongoliei sau este originară de acolo; p. ext. persoană care face parte din una din populațiile care locuiesc în Asia centrală. 2. Adj. Care aparține Mongoliei sau mongolilor (1), privitor la Mongolia sau la mongoli; mongolic. – Din fr. mongol.

MONGÓL2, -Ă, mongoli, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Republicii Populare Mongole sau din provincia Mongolia a R. P. Chineze.

MONGÓL, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Mongolia. II. adj. referitor la mongoli; mongolic. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Mongolia. (< fr. mongol)

MONGÓL1 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Mongoliei sau este originară din Mongolia. /<fr. mongol

Mongoli m. pl. neam aziatic din trunchiul altaic, locuind în Mongolia. Rassa mongolică numără 646 milioane de indivizi, constituind sâmburele populațiunii aziatice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mongól adj. m., s. m., pl. mongóli; adj. f., s. f. mongólă, pl. mongóle

mongól s. m., adj. m., pl. mongóli, f. sg. mongólă, g.-d. art. mongólei, pl. mongóle

Intrare: mongol (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mongol
  • mongolul
  • mongolu‑
plural
  • mongoli
  • mongolii
genitiv-dativ singular
  • mongol
  • mongolului
plural
  • mongoli
  • mongolilor
vocativ singular
  • mongolule
  • mongole
plural
  • mongolilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mongol, -ă (persoană) mongolă

  • 1. Persoană care face parte din populația Mongoliei sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.1. prin extensiune Persoană care face parte din una dintre populațiile care locuiesc în Asia Centrală.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Persoană care face parte din populația de bază a Republicii Populare Mongole sau din provincia Mongolia a R. P. Chineze.
      surse: DLRLC

etimologie: