3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLETÁ, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter.

MOLETÁ, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter.

moleta vt [At: DLR / Pzi: ~tez / E: fr moleter] (C. i. o piesă tehnică) A imprima striuri, zimți, desene, motive ornamentale cu ajutorul moletei1 (2) Si: a randalina.

MOLETÁ vb. I. tr. 1. A imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. A grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. [< fr. moleter].

MOLETÁ vb. tr. 1. a imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. (< fr. moleter)

MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțată, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette.

mole1 sf [At: LTR2 / Pl: ~te / E: fr molette, ger Molette] 1 Roată cu diametru mare, cu șanț periferic, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau la întinderea cablurilor funiculare în instalațiile de transport ale unei mine1. 2 Unealtă metalică în formă de rotiță cu muchia zimțată, folosită pentru a imprima, pe suprafața unei piese, striuri, zimți, desene etc. Si: randalină.

moleță sf vz moleață

MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette.

MOLÉTĂ s.f. 1. Unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, folosită pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. Roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. [< fr. molette, germ. Molette].

MOLÉTĂ s. f. 1. unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. (< fr. molette, germ. Molette)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moletá (a ~) vb., ind. prez. 3 moleteáză

moletá vb., ind. prez. 1 sg. moletéz, 3 sg. și pl. moleteáză

molétă s. f., g.-d. art. molétei; pl. moléte

molétă s. f., pl. moléte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOLETA vb. (TEHN.) a randalina.

MOLÉTĂ s. (TEHN.) randalină.

Intrare: moleta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moleta
  • moletare
  • moletat
  • moletatu‑
  • moletând
  • moletându‑
singular plural
  • moletea
  • moletați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moletez
(să)
  • moletez
  • moletam
  • moletai
  • moletasem
a II-a (tu)
  • moletezi
(să)
  • moletezi
  • moletai
  • moletași
  • moletaseși
a III-a (el, ea)
  • moletea
(să)
  • moleteze
  • moleta
  • moletă
  • moletase
plural I (noi)
  • moletăm
(să)
  • moletăm
  • moletam
  • moletarăm
  • moletaserăm
  • moletasem
a II-a (voi)
  • moletați
(să)
  • moletați
  • moletați
  • moletarăți
  • moletaserăți
  • moletaseți
a III-a (ei, ele)
  • moletea
(să)
  • moleteze
  • moletau
  • moleta
  • moletaseră
Intrare: moletă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mole
  • moleta
plural
  • molete
  • moletele
genitiv-dativ singular
  • molete
  • moletei
plural
  • molete
  • moletelor
vocativ singular
plural
Intrare: moleță
moleță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)