13 definiții pentru modula


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MODULÁ, modulez, vb. I. 1. Intranz. (Muz.) A trece de la o tonalitate la alta (după regulile armoniei). 2. Tranz. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii, a trece în chip melodios de la un ton la altul. 3. Refl. și tranz. A (se) modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații (spre a transmite semnale purtătoare de informații). 4. Tranz. (Înv.) A modela. – Din fr. moduler.

MODULÁ, modulez, vb. I. 1. Intranz. (Muz.) A trece de la o tonalitate la alta (după regulile armoniei). 2. Tranz. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii, a trece în chip melodios de la un ton la altul. 3. Refl. și tranz. A (se) modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații (spre a transmite semnale purtătoare de informații). 4. Tranz. (Înv.) A modela. – Din fr. moduler.

modula v [At: NEGULICI / Pzi: ~lez / E: fr moduler] 1 vi (Muz) A trece de la o tonalitate la alta după regulile armoniei. 2 vt (C. i. sunete, cuvinte etc.) A emite cu modulații (1) Si: a mlădia (8), (nob) a modări. 3 vt (Nob) A imita o anumită modulație. 4 vt (Rar) A modela (3). 5 vr (Fiz; d. amplitudinea, frecvența sau faza unei oscilații) A-și modifica unele elemente caracteristice pentru a putea transmite semnale purtătoare de informații.

MODULÁ, modulez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la voce, rostire, cîntec) A exprima prin inflexiuni ale vocii, adaptate conținutului de idei, de sentimente, a trece în chip melodios de la un ton la altul. ◊ (Rar) A imita. Frînturi de vorbe ce încercau să moduleze dulcele glas omenesc, îi loveau auzul, ANGHEL, PR. 43. 2. A fasona, a executa artistic. Diana de Poitiers... modulată în linii unduioase. ODOBESCU, S. IIII 57. ♦ A modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații, astfel încît aceste mărimi să varieze în timp la fel cu anumite oscilații date.

MODULÁ vb. I. tr. 1. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadența. 2. A modifica amplitudinea, frecvența sau faza unei oscilații armonice. [< fr. moduler, cf. lat. modulari].

MODULÁ vb. tr. 1. a exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadența. 2. a efectua o modulație (2). (< fr. moduler)

A SE MODULÁ se ~eáză intranz. fiz. (despre mărimile caracteristice ale unor oscilații) A se modifica pentru a transmite semnale purtătoare de informație. /<fr. modeler

A MODULÁ ~éz 1. tranz. 1) muz. (arii, sunete, melodii etc.) A exprima prin inflexiuni ale vocii; a articula, trecând armonios de la un ton la altul. 2) fiz. A face să se moduleze. 2. intranz. muz. A emite o succesiune de sunete, schimbând tonul, înălțimea, accentul (conform regulilor armoniei). /<fr. modeler

modulà v. 1. a face să treacă cântecul sau armonia prin diferite tonuri sau moduri; 2. a cadența: a modula frazele sale.

*moduléz v. tr. (lat. módulor, -ári). Trec melodic vocea de la un ton la altu: a modula un cîntec. Fig. Articulez melodic, cu oare-care sentiment: îmĭ modulez frazele. V. intr. Cînt melodic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

modulá (a ~) vb., ind. prez. 3 moduleáză

modulá vb., ind. prez. 1 sg. moduléz, 3 sg. și pl. moduleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MODULÁ vb. 1. a(-și) mlădia. (Își ~ vocea.) 2. v. intona.

MODULA vb. 1. a(-și) mlădia. (Își ~ vocea.) 2. a intona. (~ cuvintele într-un mod specific.)

Intrare: modula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • modula
  • modulare
  • modulat
  • modulatu‑
  • modulând
  • modulându‑
singular plural
  • modulea
  • modulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • modulez
(să)
  • modulez
  • modulam
  • modulai
  • modulasem
a II-a (tu)
  • modulezi
(să)
  • modulezi
  • modulai
  • modulași
  • modulaseși
a III-a (el, ea)
  • modulea
(să)
  • moduleze
  • modula
  • modulă
  • modulase
plural I (noi)
  • modulăm
(să)
  • modulăm
  • modulam
  • modularăm
  • modulaserăm
  • modulasem
a II-a (voi)
  • modulați
(să)
  • modulați
  • modulați
  • modularăți
  • modulaserăți
  • modulaseți
a III-a (ei, ele)
  • modulea
(să)
  • moduleze
  • modulau
  • modula
  • modulaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)