2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÍTRICĂ s. f. v. metrică.

mitrică sf vz metrică

MÍTRICĂ s. f. v. metrică2.

mítrică f., pl. e și ĭ (pol. metryka, rus. rut. métrika, matriculă, d. vgr. metrikós, matern. V. mitră, matriculă, matcă). Vechĭ. Condica în care odinioară se însemnaŭ numele celor născuțĭ, înscrișĭ la școală, cununațĭ și morțĭ, cum e azĭ matricula și matricea.

MÉTRICĂ, metrice, s. f. (Înv. și reg.) Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere. [Var.: mítrică s. f.] – Din pol. metryka.

MÉTRICĂ, metrice, s. f. (Înv. și reg.) Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere. [Var.: mítrică s. f.] – Din pol. metryka.

metrică sf [At: N. COSTIN, L. 307 / V: (reg) măt~ (A: nct), mit~ / Pl: ~ice / E: pn metryka] 1 (îrg) Registru, în special de stare civilă. 2 (Reg) Certificat de naștere.

METRÍCĂ2, metrice, s. f. (învechit, și în forma mitrică) Registru de stare civilă. Cel puțin veleatul 1793 nu putea să însemne altăceva decît mitrica de naștere și de botez a lăzii. HOGAȘ, M. N. 138. – Variantă: mítrică s. f.

MÉTRICĂ2 ~ce f. înv., reg. Certificat de naștere. /<pol. metryka


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

métrică1 (registru, act) (înv., reg.) (me-tri-) s. f., g.-d. art. métricei; pl. métrice

métrică (registru, act) s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. métricei; pl.métrice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÉTRICĂ s. v. catastif, condică, registru.

metrică s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MÍTRICĂ (< pol.) s. f. Condică a unei biserici în care sunt înregistrate nașterile, căsătoriile, decesele.

Mitri/că, -ță v. Dimitrie III 7, 8.

Intrare: Mitrică
Mitrică nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mitrică
Intrare: metrică (registru)
metrică2 (g.-d. -e) substantiv feminin
  • silabație: me-tri-că
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metrică
  • metrica
plural
  • metrice
  • metricele
genitiv-dativ singular
  • metrice
  • metricei
plural
  • metrice
  • metricelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitrică
  • mitrica
plural
  • mitrice
  • mitricele
genitiv-dativ singular
  • mitrice
  • mitricei
plural
  • mitrice
  • mitricelor
vocativ singular
plural

metrică (registru) mitrică

  • 1. învechit regional Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: catastif condică registru un exemplu
    exemple
    • Cel puțin veleatul 1793 nu putea să însemne altăceva decît mitrica de naștere și de botez a lăzii. HOGAȘ, M. N. 138.
      surse: DLRLC

etimologie: