MÉTRICĂ s. f. (Învechit și regional) Registru, condică (în special, de stare civilă). Scrisoarea ce se află și astăzi în metrica crăiască în Crîm. M. COSTIN, ap. GÎDEi. Și pre acestea așezămînturi și scrisori s-au făcut, care să află și astăzi în metrica crăiască, în Cracău. N. COSTIN, L. 307, cf. DDRF, BARCIANU, T. PAPAHAGI, C. L., SCRIBAN, D. ♦ (Regional) Certificat de naștere. Cf. IORGA, S. D. XII, 245. (Glumeț) Dacă te vei scula înaintea soarelui. . . poți întîlni două trei căprioare; dar ți se dă de știre că nu poți trage în dobitoc decît dacă are mai bine de un an sau mai puțin de zece. Atunci cercetezi. . . – Metrica căprioarei? NEGRUZZI, S. I, 330. O ladă de Brașov, cu zugrăveli . . . care își avea în regulă actul său de vîrstă scris cu boia albă. . . . veleatul 1 793 nu putea să însemne altăceva decît mitrica de naștere și de botez a lăzii. HOGAȘ, M. N. 138. - Pl.: metrice. – Și: (regional) mătrică (accentul necunoscut, T. PAPAHAGI, C. L.), mítrică s. f. – Din pol. metryka.