opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIREÁN, -Ă, mireni, -e, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu aparține clerului; laic. – Din sl. mirjaninŭ.

MIREÁN, -Ă, mireni, -e, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu aparține clerului; laic. – Din sl. mirjaninŭ.

mirean1, ~ă [At: CORESI, EV. 286 / Pl: ~eni, ~ene / E: slv миргаиниъ] 1-2 smf, a (Îoc preot sau călugăr, călugăriță) (Persoană) care nu aparține clerului Si: laic. 3 sm (înv; îoc călugăr, îs) Preot (sau popă) ~ Preot căsătorit. 4 a De lume Si: lumesc, laic. 5 smf (Fig; udp „în”, indicând domeniul) Persoană lipsită de pregătire Si: profan.

mirean2 sm vz mreană

MIREÁN, mireni, s. m. (în opoziție cu cleric) Credincios care nu aparține clerului; laic. Șezînd pe iarbă, împreună cu părinții lor și preuți și mireni. CREANGĂ, A. 129. Călugărul Dan se visase mirean. EMINESCU, N. 49.

MIREÁN2 ~eánă (~éni, ~éne) m. și f. Creștin care nu face parte din tagma bisericească. /<sl. mirĕaninu

MIREÁN1 ~eánă (~éni, ~éne) Care nu ține de biserică; laic; nebisericesc; lumesc. /<sl. mirĕaninu

mirean a. 1. de mir, lumesc: clerul mirean. [Slav. MIRĭANINŬ]. ║ m. laic, profan.

mireán, -eáncă s., pl. enĭ, ence (vsl. mirĭaninŭ, d. mirŭ, lume. V. mir 3). Persoană care nu face parte din cler, laic, profan (civil saŭ militar). Ca adj. se zice numaĭ mirenesc orĭ de mir.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mirean adj. m., s. m., pl. mireni; adj. f., s. f. mireană, pl. mirene

mireán s. m., adj. m., pl. miréni; f. sg. mireánă, g.-d. art. mirénei, pl. miréne

mirean.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MIREÁN s., adj. 1. s. laic. (Un ~ și o față bisericească.) 2. adj. v. laic.

MIREAN adj. laic, lumesc, mirenesc, pămîntean, profan, (rar) secular, (înv. și pop.) pămîntesc, (înv.) politicesc, temporal. (Treburi bisericești și treburi ~.)

Mirean ≠ cleric

Intrare: mirean (adj.)
mirean1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mirean
  • mireanul
  • mireanu‑
  • mireană
  • mireana
plural
  • mireni
  • mirenii
  • mirene
  • mirenele
genitiv-dativ singular
  • mirean
  • mireanului
  • mirene
  • mirenei
plural
  • mireni
  • mirenilor
  • mirene
  • mirenelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: mirean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mirean
  • mireanul
  • mireanu‑
plural
  • mireni
  • mirenii
genitiv-dativ singular
  • mirean
  • mireanului
plural
  • mireni
  • mirenilor
vocativ singular
  • mireanule
  • mirene
plural
  • mirenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mirean, mirenisubstantiv masculin
mireană, mirenesubstantiv feminin
mirean, mireanăadjectiv

  • 1. (Persoană) care nu aparține clerului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: laic lumesc antonime: cleric
    • format_quote Șezînd pe iarbă, împreună cu părinții lor și preuți și mireni. CREANGĂ, A. 129. DLRLC
    • format_quote Călugărul Dan se visase mirean. EMINESCU, N. 49. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.