17 definiții pentru cleric
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLERIC, clerici, s. m. Membru al clerului. – Din lat. clericus.
CLERIC, clerici, s. m. Membru al clerului. – Din lat. clericus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
cleric sm [At: DOSOFTEI, V. S. 31 / V: (înv) cliric, clilic / Pl: ~ici / E: lat clericus] 1 Membru al clerului. 2 (Trs) Student la Teologie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLERIC, clerici, s. m. Membru al clerului, față bisericească. Din autobus coboară. un cleric. SADOVEANU, P. M. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici... încet, adînc răsună cîntările de clerici. EMINESCU, O. I 88.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLERIC s.m. Om al bisericii, membru al clerului, preot; călugăr. [Cf. germ. Kleriker, lat. clericus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLERIC s. m. membru al clerului. (< lat. clericus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLERIC ~ci m. Persoană care face parte din cler. /<lat. clericus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cleric m. ecleziastic: încet, adânc răsună cântările de clerici EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*cléric, -ă adj. (vgr. klerikós). Clerical, de cler. S. m. Care face parte din cler.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
clilic sm vz cleric
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cliric sm vz cleric
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crilic sn vz cleric
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cleric s. m., pl. clerici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cleric s. m., pl. clerici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cleric s. m., pl. clerici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLERIC s. (BIS.) (înv.) duhovnic. (~ul este membru al clerului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLERIC s. (BIS.) (înv.) duhovnic. (~ este membru al clerului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Cleric ≠ laic, mirean
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cleric, clericisubstantiv masculin
- 1. Membru al clerului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Din autobus coboară un cleric. SADOVEANU, P. M. 154. DLRLC
- Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici... încet, adînc răsună cîntările de clerici. EMINESCU, O. I 88. DLRLC
-
etimologie:
- clericus DEX '09 DEX '98 DN