10 definiții pentru miorc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIORC interj. Cuvânt care imită orăcăitul broaștelor sau zgomotul produs de cel care se sufocă. – Onomatopee.

MIORC interj. Cuvânt care imită orăcăitul broaștelor sau zgomotul produs de cel care se sufocă. – Onomatopee.

miorc i [At: GHICA, S. 503 / E: fo] 1-2 (Rar) Cuvânt care imită zgomotul făcut de o ființă care (se sufocă sau) plânge cu sughițuri.

MIORC interj. Onomatopee care redă sunetul scurt produs cînd respirația e împiedicată. I-a pus pe foc; Făceau peștii numai miorc. CONTEMPORANUL, II 655. Pe boieri îi strîngea de gît, mă! numai ce-i auzeai: miorc!... ș-atîta le era. GHICA, S. 503.

MIORC interj. (se folosește pentru a imita orăcăitul broaștelor). /Onomat.

mĭorc, interj. care arată o vorbă scurtă, ca și circ: n’a zis nicĭ „mĭorc” și a murit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIORC interj. oac!, (reg.) orac! (Broasca face: ~!)

MIORC interj. oac!, (reg.) orac! (Broasca face: ~!)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

miórc interj. – Imită orăcăitul broaștei, precum și scîncetul copiilor mici. – Var. miorț; miorlau, interj. (mieunat). Creație expresivă, cf. miau.Der. mioarcă (var. Banat mioarcă), s. f. (broască); miorcăi (var. miercăi, miorțăi, mierțăi), vb. (a orăcăi, a scînci); miorcăială (var. miercăială, miorțăială, mierțăială), s. f. (scîncet); miarță, s. f. (țîngău, copil plîngăcios); miorlăi (var. mierlăi), vb. (a mieuna; a plînge cu glas subțire; a se alinta, a se fandosi); miorlăit, s. n. (mieunat); miorlăială (var. miorlăitură), s. f. (mieunat); miorlăitor, adj. (care miorlăie); miorcoti, vb. (a scînci); miorcoteală, s. f. (scînceală).

Intrare: miorc
miorc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • miorc

miorc

  • 1. Cuvânt care imită orăcăitul broaștelor sau zgomotul produs de cel care se sufocă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: oac orac (interj.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • I-a pus pe foc; Făceau peștii numai miorc. CONTEMPORANUL, II 655.
      surse: DLRLC
    • Pe boieri îi strîngea de gît, mă! numai ce-i auzeai: miorc!... ș-atîta le era. GHICA, S. 503.
      surse: DLRLC

etimologie: