20 de definiții pentru miner

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINÉR, mineri, s. m. Muncitor calificat care lucrează într-o mină1 (1). – Din fr. mineur.

MINÉR, mineri, s. m. Muncitor calificat care lucrează într-o mină1 (1). – Din fr. mineur.

miner1, ~ă [At: AR (1835), 4730 / V: (rar) ~nier / S și: ~neur / Pl: ~i, ~e / E: fr mineur] 1 sm, (rar) , sf Muncitor calificat care lucrează într-o mină1 (1) Si: (reg) băieș, (îdt) minar. 2 sm (Înv) Soldat care sapă mine1 (3) Si: (înv) lagumgiu (2).

MINÉR, mineri, s. m. Lucrător calificat care lucrează într-o mină. Tovarășii dragi, tovarăși de frunte, Minerii noștri harnici de pe Jii. DEȘLIU, G. 46. Minerul a trecut numai dintr-o galerie în alta, și în urma lui pînza groasă a tenebrelor se reface, de parcă nimeni n-ar fi sfîșiat-o. BOGZA, V. J. 156.

MINÉR s.m. Lucrător în mină1 (1). [Cf. fr. mineur].

MINÉR s. m. lucrător în mină1 (1). (< fr. mineur)

MINÉR ~i m. Muncitor specializat în lucrările de mină. /<fr. mineur

miner m. 1. lucrător în mine; 2. soldat ce lucrează la mine în asedii (= fr. mineur).

*minér m. (fr. mineur, d. mine, mină, săpătură; rus. minér). Lucrător din mină, băĭaș. Soldat care sapă mine la asediŭ. V. minier.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MINÉR s. (Transilv.) băieș. (E de profesie ~.)

MINER s. (Transilv.) băieș. (E de profesie ~.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MINÉR1, -Ă subst. 1. S. m. și f. (Rar la f.) Muncitor calificat care lucrează într-o mină1; (regional) băieș, (în dicționarele din secolul trecut) minar. Minerii să adusăse de pe la minile (băile) împărătești. AR (1835), 41/30. Acest gaz. . . face și spaima minierilor (sepătorilor de miniere). BARASCH, M. II, 212/26, cf. TULBURE, V. R. 42. Oltul cîntă ca o trîmbiță în care s-ar fi adunat tot metalul scos dinăuntrul muntelui, de patru generații de mineri. BOGZA, C. O. 124, cf. id. V. J. 156, DAVIDOGLU, M. 66. Din spuma Jiului răsar A stelelor puzderii, Cînd de la șut se-ntoarnă iar Spre casa lor minerii. FRUNZĂ, Z. 31. Se coboară zi de zi Minerii în adine de mină Și tainicele bogății Le fac să iasă la lumină. DEȘLIU, M. 8, cf. 46, 62. Minerii nu uită și nu pot uita niciodată glorioasele lupte de la Lupeni din anul 1929. SCÎNTEIA, 1 953, nr. 2 735, cf. GL. V. J. 2. S. m. 2. (Învechit) Soldat care sapă mine1 (3); (învechit) lagumgiu. Minerii (adecă lagumgiii). N. COSTIN, LET. II, 73/21. Corpurile de sapeuri, mineuri, pontonieri și ingineuri. . ., s-au înființat tot în zilele sale. BARIȚIU, P. A. I , 359, cf. IORGA, L. I, 118. – Scris și: (după fr.) mineur. – Pl.: mineri, -e. – Și: (rar) minier s. m. – Din fr. mineur.Minier, derivat regresiv de la minieră sau prin confuzie cu adjectivul minier.

Intrare: miner
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miner
  • minerul
  • mineru‑
plural
  • mineri
  • minerii
genitiv-dativ singular
  • miner
  • minerului
plural
  • mineri
  • minerilor
vocativ singular
  • minerule
  • minere
plural
  • minerilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miner, minerisubstantiv masculin

  • 1. Muncitor calificat care lucrează într-o mină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: băieș
    • format_quote Tovarășii dragi, tovarăși de frunte, Minerii noștri harnici de pe Jii. DEȘLIU, G. 46. DLRLC
    • format_quote Minerul a trecut numai dintr-o galerie în alta, și în urma lui pînza groasă a tenebrelor se reface, de parcă nimeni n-ar fi sfîșiat-o. BOGZA, V. J. 156. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.