23 de definiții pentru băieș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂIEȘ, băieși, s. m. Lucrător într-o mină (de aur); miner. – Baie2 + suf. -aș.

băieș sm [At: (a. 1644) HEM 2887 / V: -iaș2, (reg) -băneș / P: bă-ieș / Pl: ~i / E: baie2 + -aș] 1 (Îrg) Lucrător într-o mină1 Si: ciocănaș, miner, ocnaș. 2 (îrg) Proprietar al unei mine. 3-4 (Reg) Lucrător la o carieră (de var sau) de piatră. 5 (Îrg) Țigan aurar. 6 (Trs; Ban) Meșteșugar (țigan) care face obiecte din lemn sau din nuiele.

băiéș1 s.m. 1 Lucrător într-o mină (de aur). 2 (reg.) Proprietar al unei mine. 3 (reg.) Lucrător la o carieră de piatră sau de var. • pl. -i. și băiáș s.m. /baie2 + -.

BĂIEȘ sm. Mold. Trans. = BĂIAȘ.

BĂIEȘ, băieși, s. m. Lucrător într-o mină (de aur). – Baie2 + suf. -aș.

BĂIEȘ2, băieși, s. m. (Mai ales în Transilv.) Lucrător într-o mină. Eram muncitor băieș, Meșter tînăr fără greș. CORBEA, în POEZ. N. 133. Băieșul coboară la sute de metri în pămînt să caute aur. BOGZA, Ț. 52. – Variantă: băiaș (SBIERA, P. 322) s. m.

BĂIEȘ, băieși, s. m. (Reg.) Lucrător într-o mină. – Din baie2 + suf. -aș.

BĂIEȘ ~i m. Muncitor care lucrează într-o mină (de aur). /baie + suf. ~aș

BĂIEȘ s.m. (Ban.) Țigan aurar, zlătar. Benyesh. (…) Zingarus vagabundus. AC, 330. Etimologie: baie + suf. -aș. Vezi și baie. substantiv masculin

băiáș1 s.m. Bărbat care servește într-o baie publică. • pl. -ieși. și (reg.) băiéș s.m. /baie1 + -.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băieș (miner) s. m., pl. băieși

băieș (miner) (reg.) s. m., pl. băieși

băieș (lucrător într-o mină) s. m., pl. băieși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

băieș, băieși, s.m. 1. Lucrător în mină; miner: „... acolo îs tare mulți băieși care scot aurul din munți...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 229). 2. Băimărean: „Pintea (...) moarte împrăștie-mprejur. Zeci și sute de băieși, jandari și cotune mor” (Idem, p. 227). ■ (onom.) Băieș(u), nume de familie în jud. Maram. – Din baie „mină” + suf. -aș (DLRM, MDA).

băieș, băieși, s.m. – 1. Lucrător în mină; miner: „... acolo îs tare mulți băieși care scot aurul din munți...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 229). 2. Băimărean: „Pintea (...) moarte împrăștie-mprejur. Zeci și sute de băieși, jandari și cotune mor” (idem, pag. 227). ♦ (onom.) Băeș, Băieș, Băieșu, nume de familie (17 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din baie „mină” + suf. -aș (DLRM, DEX, MDA).

băieș, -i, s.m. – Lucrător în mină; miner. – Din baie „mină” + -eș.

Intrare: băieș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băieș
  • băieșul
  • băieșu‑
plural
  • băieși
  • băieșii
genitiv-dativ singular
  • băieș
  • băieșului
plural
  • băieși
  • băieșilor
vocativ singular
  • băieșule
  • băieșe
plural
  • băieșilor
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băiaș
  • băiașul
  • băiașu‑
plural
  • băieși
  • băieșii
genitiv-dativ singular
  • băiaș
  • băiașului
plural
  • băieși
  • băieșilor
vocativ singular
  • băiașule
  • băieșe
plural
  • băieșilor
băneș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băieș, băieșisubstantiv masculin

  • 1. Lucrător într-o mină (de aur). DEX '09 DLRLC
    sinonime: miner
    • format_quote Eram muncitor băieș, Meșter tînăr fără greș. CORBEA, în POEZ. N. 133. DLRLC
    • format_quote Băieșul coboară la sute de metri în pămînt să caute aur. BOGZA, Ț. 52. DLRLC
etimologie:
  • Baie + sufix -aș. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.