2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIJÍ, mijesc, vb. IV. Intranz. 1. (La pers. 3) A începe să se zărească; a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A miji (sau refl. impers.) a se miji de ziuă = a se face ziuă. A(-i) miji (cuiva) mustața = a începe să-i crească unui tânăr mustața, a fi pe punctul de a deveni bărbat. ♦ (Despre plante) A răsări, a încolți. 2. A strânge parțial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu întunericul. ◊ Tranz. Mijea ochii. ♦ (Despre ochi) A se închide (de somn sau de oboseală). – Din bg. miža.

MIJÍ, mijesc, vb. IV. Intranz. 1. (La pers. 3) A începe să se zărească; a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A miji (sau refl. impers.) a se miji de ziuă = a se face ziuă. A(-i) miji (cuiva) mustața = a începe să-i crească unui tânăr mustața, a fi pe punctul de a deveni bărbat. ♦ (Despre plante) A răsări, a încolți. 2. A strânge parțial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu întunericul. ◊ Tranz. Mijea ochii. ♦ (Despre ochi) A se închide (de somn sau de oboseală). – Din bg. miža.

miji1 [At: PSALT. HUR. 14v/18 / V: (reg) am~, (cscj) mija / Pzi: ~jesc / E: bg мижа] 1-2 vti (C. i. ochii) A închide pe jumătate, strângând pleoapele, pentru a vedea mai bine sau pentru a se deprinde cu lumina ori cu întunericul. 3 vt (Pex) A ține pleoapele întredeschise. 4 vt (Fig; înv) A lumina la minte Si: (înv) a călăuzi, a îndruma, a înmândri 5 vi (D. ochi) A se face mici sau a se închide de somn. 6 vi (Rar; d. oameni) A adormi. 7 vi (Reg; d. ochi) A se împăienjeni. 8 vi (La jocul mija) A închide sau a-și acoperi ochii pentru a nu vedea unde se ascund ceilalți jucători. 9 vi (D. obiecte sau fenomene luminoase) A începe să fie vizibil Si: a apărea, a se arăta, a se ivi. 10 vi (Spc; d. plante) A răsări. 11 virp (îe) A (se) ~ de ziuă sau a ~ zorile (sau, rar, zorii, ziua etc.) A se face ziuă. 12 vi (Îe) A ~ a primăvară A apărea primele semne de primăvară. 13 vi (Îe) A ~ a râs (sau a râde) A surâde. 14 vi (Îe) A ~ (sau a-i ~ cuiva) mustața (sau mustăcioara, tuleiele) A începe să-i crească unui tânăr mustața. 15 vi (Fig; îae) A fi pe punctul de a deveni bărbat. 16 vi (D. foc) A mocni.

MIJÍ, mijesc, vb. IV. Intranz. 1. A apărea, a începe să se vadă, a se ivi, a licări. Pe fețele tuturor vedeai mijind o duioșie înseninată de nădejde. BUJOR, S. 104. Dimprejurul alb al brațului ei, mijeau cu scînteieri palide-roșii, boabele mari ale unei brățări de mărgean. HOGAȘ, M. N. 20. ◊ Fig. Întreg spectacolul părea de înmormîntare, trist, dar în el mijea un început de răscoală. SAHIA, N. 92. În mintea mea aburită mijea frica. M. I. CARAGIALE, C. 8. ◊ Expr. A miji de ziuă = a se face ziuă, a se crăpa de ziuă. Mijea de ziuă, cu lumină sfioasă și întîrziată de norișori. POPA, V. 126. Se trezi pe cînd mijea de ziuă. EMINESCU, N. 20. ◊ (Refl. impers.) Se tot urcă voinicește, Doară culmea va sui-o Pe cînd s-o miji de ziuă. EMINESCU, L. P. 122. Se porni... cînd abia se miji de ziuă și ajunse deodată cu zorile. ODOBESCU, S. III 186. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. «a») A prinde să. Kira, mijind a rîs, răspunde... DELAVRANCEA, S. 167. Frunză verde de săcară, Cînd mijește-a primăvară Și cînd vin berzele-n țară. ȘEZ. VII 44. 2. (Despre iarbă, frunze, muguri etc.) A răsări, a ieși, a încolți. Pe grinduri mijea colțul ierbii. SANDU-ALDEA, U. P. 220. Verdeața a prins să mijească pretutindeni și negrul crengilor să lege frunză. ANGHEL-IOSIF, C. L. 123. ◊ (Despre mustăți) Era între 19 și 20 de ani; mustața îi mijea. BUJOR, S. 22. Mustăcioara îi mijește. TEODORESCU, P. P. 306. 3. (Rar) A face ochii mici, a strînge pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se deprinde cu lumina ori cu întunericul. Adormind strănută îndată și miji din ochi; deși nu era încă destulă lumină, văzu că se află în mijlocul unei odăi mari. CARAGIALE, O. III 67. ◊ Tranz. Cu cît mijesc ochii mai tare, cu atît bătrîna mea prietină apare mai limpede între cei patru salcîmi venerabili. CARAGIALE, O. II 98. ♦ (Despre ochi) A se face mici, a se închide, a se împăienjeni (de somn sau de oboseală); a clipoci. Ochii îi mijeau obosiți și tulburi, sufla greu. VLAHUȚĂ, O. A. 105. 4. (La unele jocuri de copii) A sta cu ochii închiși sau legați în timp ce ceilalți se ascund, ascund un obiect etc. Cine mijește? – Variantă: (rar) amijí (SBIERA, P. 100) vb. IV.

A MIJÍ ~ésc 1. intranz. 1) A începe să capete contururi precise; a deveni treptat vizibil. * ~ de ziuă a se face ziuă; a se lumina de ziuă. A(-i) ~ (cuiva) mustața a începe să(-i) crească (cuiva) mustața. 2) (despre plante) A ieși din pământ (după încolțire); a răsări. 3) A privi cu ochii pe jumătate închiși (pentru a vedea mai bine sau pentru a se acomoda la un nou mediu). 2. tranz. (ochii) A închide pe jumătate. /<bulg. miža

mijì v. 1. a închide ochii pe jumătate: mijește să nu vază PANN; 2. a începe să se ivească: abia îi mijia mustața; fig. mijește șoapta unor tainice doruri. 3. a se revărsa de zori: când va miji de ziuă NEGR. [Slav. MIJATI, a închide ochii].

MÍJA s. f. art. (Reg.; adesea cu determinări) Nume dat unor jocuri de copii; mijoarca. – Din miji (derivat regresiv).

MÍJA s. f. art. (Reg.; adesea cu determinări) Nume dat unor jocuri de copii; mijoarca. – Din miji (derivat regresiv).

mi sf [At: DOSOFTEI, PS. 130/1 / V: (înv) miză / Pl: (rar) miji/ E: pvb miji] (Înv) Apariție de o clipă Si: clipire, clipeală. 2 (Reg) Mijoarcă (1).

MÍJA s. f. art. (Mai ales în expr.) De-a mija = nume dat mai multor jocuri de copii: a) de-a v-ați ascunselea, v. ascuns; b) (și în forma de-a baba-mija) de-a baba-oarba, v. babă. După clacă se puneau cu toții la jocuri: de-a ineluș-învîrtecuș, de-a baba-mija, de-a gaia, de-a cîrpa și acestea se încheiau printr-o horă mare. GHICA, S. 35.

MÍJĂ f. reg.: De-a ~ -a joc de copii în care unul stă cu ochii închiși până se ascund ceilalți, apoi îi caută; de-a mijoarca. /v. a miji

mijă f. sclipeală din ochi; de-a mija, jocul numit de-a ascunsele: parcă de-a mija umbla jucând PANN. [Abstras din mijì].

míjă f. fără pl. (d. mijesc; nsl. miža, mijire). De-a mija saŭ (maĭ des) saŭ de-a mija-patca (Mold. sud) saŭ de-a mijoarca (Mold. nord), jocu copilăresc de-a mijitele saŭ de-a ascunsele.

mijésc și (est) amijésc v. intr. (vsl. mižatĭ, mizati, migati, a miji, mignonti, a clipi, a face cu ochĭu. V. mică 1, jumesc). Închid ochiĭ puțin, ca omu somnoros. Închid ochiĭ saŭ îmĭ ascund capu ca să nu văd unde se ascund ceĭ-lalțĭ copiĭ în jocu de-a mija. Încep să mă arăt, mă ivesc abea: mijesc zorile, mijește ĭarba, îĭ mijește mustața. De-a mijitele, de-a mija, de-a ascunsu. – Și se (a)mijește de ziŭă (est), încep să apară zorile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mijí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mijésc, imperf. 3 sg. mijeá; conj. prez. 3 să mijeáscă

mijí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mijésc, imperf. 3 sg. mijeá; conj. prez. 3 sg. și pl. mijeáscă

arată toate definițiile

Intrare: miji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • miji
  • mijire
  • mijit
  • mijitu‑
  • mijind
  • mijindu‑
singular plural
  • mijește
  • mijiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mijesc
(să)
  • mijesc
  • mijeam
  • mijii
  • mijisem
a II-a (tu)
  • mijești
(să)
  • mijești
  • mijeai
  • mijiși
  • mijiseși
a III-a (el, ea)
  • mijește
(să)
  • mijească
  • mijea
  • miji
  • mijise
plural I (noi)
  • mijim
(să)
  • mijim
  • mijeam
  • mijirăm
  • mijiserăm
  • mijisem
a II-a (voi)
  • mijiți
(să)
  • mijiți
  • mijeați
  • mijirăți
  • mijiserăți
  • mijiseți
a III-a (ei, ele)
  • mijesc
(să)
  • mijească
  • mijeau
  • miji
  • mijiseră
verb (V403)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amiji
  • amijire
  • amijit
  • amijitu‑
  • amijind
  • amijindu‑
singular plural
  • amijește
  • amijiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amijesc
(să)
  • amijesc
  • amijeam
  • amijii
  • amijisem
a II-a (tu)
  • amijești
(să)
  • amijești
  • amijeai
  • amijiși
  • amijiseși
a III-a (el, ea)
  • amijește
(să)
  • amijească
  • amijea
  • amiji
  • amijise
plural I (noi)
  • amijim
(să)
  • amijim
  • amijeam
  • amijirăm
  • amijiserăm
  • amijisem
a II-a (voi)
  • amijiți
(să)
  • amijiți
  • amijeați
  • amijirăți
  • amijiserăți
  • amijiseți
a III-a (ei, ele)
  • amijesc
(să)
  • amijească
  • amijeau
  • amiji
  • amijiseră
Intrare: mijă
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mi
  • mija
plural
  • miji
  • mijile
genitiv-dativ singular
  • miji
  • mijii
plural
  • miji
  • mijilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

miji amiji

  • 1. unipersonal A începe să se zărească; a se ivi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apărea ivi licări attach_file 4 exemple
    exemple
    • Pe fețele tuturor vedeai mijind o duioșie înseninată de nădejde. BUJOR, S. 104.
      surse: DLRLC
    • Dimprejurul alb al brațului ei, mijeau cu scînteieri palide-roșii, boabele mari ale unei brățări de mărgean. HOGAȘ, M. N. 20.
      surse: DLRLC
    • figurat Întreg spectacolul părea de înmormîntare, trist, dar în el mijea un început de răscoală. SAHIA, N. 92.
      surse: DLRLC
    • figurat În mintea mea aburită mijea frica. M. I. CARAGIALE, C. 8.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A miji (sau reflexiv impersonal) a se miji de ziuă = a se face ziuă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mijea de ziuă, cu lumină sfioasă și întîrziată de norișori. POPA, V. 126.
        surse: DLRLC
      • Se trezi pe cînd mijea de ziuă. EMINESCU, N. 20.
        surse: DLRLC
      • Se tot urcă voinicește, Doară culmea va sui-o Pe cînd s-o miji de ziuă. EMINESCU, L. P. 122.
        surse: DLRLC
      • Se porni... cînd abia se miji de ziuă și ajunse deodată cu zorile. ODOBESCU, S. III 186.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A prinde să.
      exemple
      • Kira, mijind a rîs, răspunde... DELAVRANCEA, S. 167.
        surse: DLRLC
      • Frunză verde de săcară, Cînd mijește-a primăvară Și cînd vin berzele-n țară. ȘEZ. VII 44.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A(-i) miji (cuiva) mustața = a începe să-i crească unui tânăr mustața, a fi pe punctul de a deveni bărbat.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 2 exemple
      exemple
      • Era între 19 și 20 de ani; mustața îi mijea. BUJOR, S. 22.
        surse: DLRLC
      • Mustăcioara îi mijește. TEODORESCU, P. P. 306.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Despre plante:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ieși răsări încolți attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pe grinduri mijea colțul ierbii. SANDU-ALDEA, U. P. 220.
        surse: DLRLC
      • Verdeața a prins să mijească pretutindeni și negrul crengilor să lege frunză. ANGHEL-IOSIF, C. L. 123.
        surse: DLRLC
  • 2. A strânge parțial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu întunericul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • tranzitiv Mijea ochii.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Adormind strănută îndată și miji din ochi; deși nu era încă destulă lumină, văzu că se află în mijlocul unei odăi mari. CARAGIALE, O. III 67.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Cu cît mijesc ochii mai tare, cu atît bătrîna mea prietină apare mai limpede între cei patru salcîmi venerabili. CARAGIALE, O. II 98.
      surse: DLRLC
  • 3. (La unele jocuri de copii) A sta cu ochii închiși sau legați în timp ce ceilalți se ascund, ascund un obiect etc.
    exemple
    • Cine mijește?
      surse: DLRLC

etimologie:

mijă

  • 1. de obicei articulat regional (Adesea cu determinări) Nume dat unor jocuri de copii.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: mijoarcă
    • 1.1. expresie De-a mija = nume dat mai multor jocuri de copii:
      surse: DLRLC
      • 1.1.1. de-a v-ați ascunselea.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. (și în forma de-a baba-mija) de-a baba-oarba.
        exemple
        • După clacă se puneau cu toții la jocuri: de-a ineluș-învîrtecuș, de-a baba-mija, de-a gaia, de-a cîrpa și acestea se încheiau printr-o horă mare. GHICA, S. 35.
          surse: DLRLC

etimologie: