3 intrări

50 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

metrice2 sf vz mătrice

METRIC, -Ă, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul (1) drept unitate fundamentală pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. 2. S. f. Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice; totalitatea regulilor privind măsura versului; sistem de construire ritmică a versului. 3. Adj. Care se referă la metru (2), compus într-un anumit metru; privitor la structura ritmică a versurilor. 4. S. f. Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului (4). – Din fr. métrique, germ. Metrik.

METRIC, -Ă, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul (1) drept unitate fundamentală pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. 2. S. f. Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice; totalitatea regulilor privind măsura versului; sistem de construire ritmică a versului. 3. Adj. Care se referă la metru (2), compus într-un anumit metru; privitor la structura ritmică a versurilor. 4. S. f. Ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului (4). – Din fr. métrique, germ. Metrik.

METRICĂ, metrice, s. f. (Înv. și reg.) Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere. [Var.: mitrică s. f.] – Din pol. metryka.

METRICĂ, metrice, s. f. (Înv. și reg.) Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere. [Var.: mitrică s. f.] – Din pol. metryka.

MITRICĂ s. f. v. metrică.

metric, ~ă [At: HELIADE, O. II, 141 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr métrique, ger Metrik] 1 a Care se referă la măsură (42). 2 a Care privește metrul (9). 3 sf Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice. 4 sf Totalitate a regulilor privind măsura versului. 5 sf Sistem de construire ritmică a versului. 6 sf (Muz; iuz) Ritmică. 7 a (îs) Sistem ~ Sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților, bazat pe unități fixe care cresc și descresc din zece în zece. 8 a (Îdt) Care se referă la metru (1). 9 sf (Mat) Sistem de măsuri care se asociază unei mulțimi date.

metrică sf [At: N. COSTIN, L. 307 / V: (reg) măt~ (A: nct), mit~ / Pl: ~ice / E: pn metryka] 1 (îrg) Registru, în special de stare civilă. 2 (Reg) Certificat de naștere.

METRIC2, -Ă, metrici, -e, adj. Privitor la structura ritmică a versurilor.

METRIC1, -Ă, metrici, -e, adj. Care se referă la un sistem de unități de măsură avînd metrul ca unitate fundamentală de lungime. ◊ Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, greutăților, capacității etc., bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. ♦ (Despre mărimi) Care are calitatea de a admite o măsură. ♦ (Despre relații) Care are calitatea de a se referi la lungimi, la arii sau la volume.

METRI2, metrice, s. f. (învechit, și în forma mitrică) Registru de stare civilă. Cel puțin veleatul 1793 nu putea să însemne altăceva decît mitrica de naștere și de botez a lăzii. HOGAȘ, M. N. 138. – Variantă: mitrică s. f.

METRIC1 adj. Referitor la sistemul zecimal de măsuri și greutăți care are metrul ca unitate de bază. ◊ Sistem metric = ansamblul unităților de măsură care au la bază metrul. ♦ (Despre mărimi) Care are calitatea de a admite o măsură. [< fr. métrique].

METRIC2 adj. Referitor la măsura versurilor, la structura lor ritmică. [Cf. fr. métrique, lat. metricus].

METRIC, -Ă I. adj. 1. referitor la măsură, la metru. ♦ sistem ~ = sistem internațional de măsurare a lungimilor, greutăților și capacităților, bazat pe unități care cresc, sau descresc din zece în zece. 2. referitor la metrică (II, 1). II. s. f. 1. ramură a poeticii care studiază structura versului și a unităților prozodice; totalitatea regulilor privitoare la structura versurilor; sistem de construire ritmică a versurilor. 2. ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului1 (4). 3. (mat.) sistem de măsuri care se asociază unei măsuri date. (< fr. métrique, /II/ germ. Metrik)

METRIC1 ~că (~ci, ~ce) 1) (despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul drept unitate de bază; bazat pe metru. Sistem ~. 2) Care ține de metru; măsurat în metri. Spațiu ~. /<fr. métrique, germ. Metrik

METRIC2 ~că (~ci, ~ce) Care ține de structura ritmică a versurilor; propriu măsurii versurilor. * Vers ~ vers antic bazat pe alternanța regulată a silabelor lungi și scurte. /<fr. métrique, germ. Metrik

METRICĂ2 ~ce f. înv., reg. Certificat de naștere. /<pol. metryka

mătrice f. 1. colici, mai ales la prunci; 2. boală de vite: pântecărie; 3. plantă aromatică, crește pe lângă locuințele și gardurile din sate, uneori cultivată prin grădini (Pyrethrum parthenium). [Lat. MATRICEM].

metric a. relativ la metru sau la sistema de greutăți, de măsuri și de monedă cari au ca bază metrul.

mătríce f. (lat. mátrix, -icsi. V. matrice). Colicĭ la copiiĭ micĭ. Granat, piretru.

*métric, -ă adj. (vgr. metrikós, d. métron, măsură. V. si-metric). Relativ la metru, la măsura versurilor. Vers metric, vers bazat pe cantitatea prozodică a silabelor, ca la Grecĭ și Romanĭ (în opoz. cu vers silabic). Relativ la metru, la gram., la litru: sistema metrică e o mare glorie pentru Francia. Chintal metric, o sută de chilograme. Tonă metrică, o mie de chilograme. S. f. Știința care se ocupă de elementele din care-s făcute versurile și de diferitele felurĭ de versurĭ. – În ainte de facerea sistemeĭ metrice, diferitele măsurĭ uzitate în Francia, ca și aĭurea, aveaŭ doŭă inconveniente: 1. măsurile, cu toate că purtaŭ tot un nume, variaŭ de la o provincie la alta; 2. subdiviziunile acestor măsurĭ nu eraŭ decimale, ceĭa ce îngreuĭa mult socotelile. De aceĭa, la 1790, un decret al Adunăriĭ constituante însărcină Academia de științe să organizeze o sistemă maĭ bună. Era vorba să se stabilească un etalon (o unitate de măsură) care să servească de bază tuturor celor-lalte. Academiciĭ Méchain și Delambre fură însărcinațĭ să măsoare lungimea părțiĭ meridianuluĭ terestru dintre Dunkerque și Barcelona, ceĭa ce s’a făcut de la 1792 pînă la 1799. De aicĭ s’a dedus lungimea totală a meridianuluĭ, și a patru-zecĭ de milioana parte din meridian a fost numită metru. Metru e baza tuturor celor-lalte unitățĭ a noiĭ sisteme, care din cauza asta s’a numit sistema metrică. Această sistemă a devenit legală în Francia pin decretu de la 2 Novembre 1801 și definitiv obligatorie de la 1 Ianuariŭ 1840. Încet-încet aŭ adoptat-o și alte țărĭ, așa în cît azĭ e întrebuințată maĭ de toate țările civilizate și numaĭ invidia le maĭ oprește pe unele de a o introduce oficial.

mítrică f., pl. e și ĭ (pol. metryka, rus. rut. métrika, matriculă, d. vgr. metrikós, matern. V. mitră, matriculă, matcă). Vechĭ. Condica în care odinioară se însemnaŭ numele celor născuțĭ, înscrișĭ la școală, cununațĭ și morțĭ, cum e azĭ matricula și matricea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

metric (desp. me-tric) adj. m., pl. metrici; f. metrică, pl. metrice

metrică3 (registru, act) (înv., reg.) (desp. me-tri-) s. f., g.-d. art. metricei; pl. metrice

metric (me-tric) adj. m., pl. metrici; f. metrică, pl. metrice

metrică1 (registru, act) (înv., reg.) (me-tri-) s. f., g.-d. art. metricei; pl. metrice

metric adj. m. (sil.-tric), pl. metrici; f. sg. metrică, pl. metrice

metrică (registru, act) s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. metricei; pl.metrice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂTRICE s. v. colică, crampă, granat, mitră, mușețel, paracherniță, reumatism, spasm, spilcuță, uter, ventrilică.

METRICĂ s. v. catastif, condică, registru.

metrică s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mătrice (mătrici), s. f.1. (Înv.) Uter, sîn matern. – 2. Crampe la noii-născuți. – 3. (Trans., Maram.) Reumatism. – 4. (Banat) Oaie cu lapte. – 5. Mușețel (Matricaria chamomilla). – 6. Plantă, Pyrethrum parthenium. – 7. Paracherniță (Parietaria officinalis). – 8. Bobornic (Veronica officinalis). – Mr. mătrică. Lat. matricem (Pușcariu 1051; Candrea-Dens., 1072; REW 5422). E dubletul lui matrice, s. f. (uter), din fr. matrice și al lui matriță, s. f. (tipar, formă), din germ. Matrize. Der. mătricer, s. m. (Banat, cioban care păzește oile cu lapte).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mătrică, mătrice, (matrică), s.f. – Registru de stare civilă, în care se consemnau nașterile, căsătoriile și decesele dintr-o localitate; de regulă era ținut la biserică; matricol: „Iar popa o uitat să mă înscrie în mătrică” (A. Radu, 1941: 78). – Var. a lui matricol (< lat. matricula).

mătrice, mătrici, s.f. – (med.) 1. Reumatism (Țiplea, 1906): „Când ți se răscolește mătricea, se va schimba vremea” (Lenghel, 1979). (Trans., Maram., inclusiv în Maram. din dreapta Tisei). 2. Varice (se umflă venele de la pulpa piciorului). 3. Colici intestinali. – Lat. matricem (Pușcariu, CDDE, cf. DER; Șăineanu, Scriban); var. a lui matrice (< lat. matrix) (MDA).

mătrică, -e, s.f. – Registru de stare civilă, în care se consemnau nașterile, căsătoriile și decesele dintr-o localitate; de regulă era ținut la biserică; matricol: „Iar popa o uitat să mă înscrie în mătrică” (A. Radu 1941: 78). – Lat. matricula.

mătrice, mătrici, s.f. – (med.) 1. Reumatism (Țiplea 1906): „Când ți se răscolește mătricea, se va schimba vremea” (Lenghel 1979). 2. Varice (se umflă venele de la pulpa piciorului). 3. Colici intestinali. – Lat. matricem (DER).

PICIOR METRIC (< picior < lat. petiolus) Grup de două sau mai multe silabe lungi sau scurte – în metrica greacă și latină – accentuate și neaccentuate – în metrica modernă. Sinonim cu metru.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MÍTRICĂ (< pol.) s. f. Condică a unei biserici în care sunt înregistrate nașterile, căsătoriile, decesele.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂTRlCE s. f. I. 1. (Învechit) Mitră2. Mitrece a lu Dumnezeu, maica lu Hristos (cca 1 580). CUV. D. BĂTR. II, 312/6. Din mătrice și din scăldătoare, Și din fașe m-ai pus pre picioare. DOSOFTEI, PS. 66/3, cf. 14/18, BUDAI-DELEANU, LEX. Doctorul Cihac. . . au adaos către acest dar o colecție de embrioane (ființe care după zămislire încep a să formarisi în mătrice), începînd de la o lună și jumătate pînă la cinci. CR (1 834), 3421/22, cf. ARISTIA, PLUT. ◊ E x p r. Din mătrice = încă de cînd a fost conceput, înainte de a se naște. Un eschimos croit din mătrice a fi pescar. HASDEU, I. C. I, 247. 2. (Ban.) Oaie care a fătat și dă lapte. Acest vătav rînduiește care dintre păcurari are să păstorească mătricele, adecă oile cu lapte. LIUBA-IANA, M. 109, cf. BL I, 41, PUȘCARIU, L. R. I, 351, ALR I 1778/5, 18, 24, 26, 79. II. 1. (Regional) Nume dat unei presupuse boli interne (care se manifestă prin sterilitate). Multe femei sînt de părere că ele ar fi avînd un fel de morb lăuntric numit matrici, matrice sau mătrice și din cauza acestuia nu pot să nască copii. MARIAN, NA. 6. 2. (Popular) Colici intestinale (mai ales la nou-născuți) ; (regional) círcel. V. p l î n s u l – c e l – r ă u. Colica (matricea) din răceală. CALENDARIU (1814), 170/7, cf. LB. Copiii. . . sînt supuși durerilor de mătrice îndată după nașterea lor. PISCUPESCU, O. 226/13, cf. DDRF. Boii și vacile zac de felurite boale și anume. . . de mătrice sau pîntecărie. DAMÉ, T. 30, cf. N. LEON, MED. 137. Copilul bolnav de matrice are dureri strașnice la stomac, se zvîrcolește și icnește des. GRIGORIU-RIGO, M. P. I, .108. Pentru vindecarea altor boale (bubă-rea, mătrice, izdat, deochi etc.). CANDREA, F. 391, cf. 221, BIANU, D. S. Boala, la care este supus mai mult un copil după naștere, este mătricea sau durerile de stomac. ȘEZ. IV, 21, cf. PĂCALĂ, M. R. 262, BUJOREAN, B. L. 169. Capre negre se făcură, Sus la munte se suirâ, Lupii că le întîlnirâ. . . Pe (cutare) de mâtrice-l lăsară. TEODORESCU, P. P. 379, cf. ALR II/I h 116. ♦ E x p r. (Regional) A avea mătrici = (despre copii) a fi neastlmpărat. Cf. ALR I 1 568/268. 3. (Regional) Nume dat mai multor boli: a) apendicită. Cf. CV 1 950, nr. 4, 45 ; b) hemoroizi. Cf. ALRM II/I h 167 ; c) (mai ales la pl.) reumatism. Cf. BUJOREAN, B. L. 169, ȚIPLEA, P. P. 12, CANDREA, Ț. O. 50, CABA, SĂL. 90, BÎRLEA, C. P. 358, T. PAPAHAGI, M. 225. leș mătrice mătricatâ. . . La Ion nu te acolisî, Că la iel n-ai casă. ARH. FOLK. VI, 252, cf. com. din VAD-DIGHETUL MARMAȚIEI și din STRAJA-RĂDĂUȚI ; d) umflătură a vinelor de la mîini și de la picioare. V. v a r i c e. Com. MARIAN. Mătriciul este o umflătură pe picioare. Com. din ZAHAREȘTI-SUCEAVA, cf. ALR Il/l MN 58, 4189/260, 272, 284, LEXIC REG. 114. 4. (Prin nordul Transilv. ; la pl.) Furnicături (prin mîini sau prin picioare) provocate de amorțeală. M-o apucat mătrisi. ALR I 152/243, 247, 360, MAT. DIALECT, I, 285. M. III. (Bot. ; regional) 1. Paracherniță (Parietaria officinalis). Cf. I. GOLESCU, C., PANȚU, PL., BUJOREAN, B. L. 384. 2. Ventrilică (Veronica officinalis). Cf. PANȚU, PL. 3. Mușețel (Matricaria chamomilla). CADE. 4. Spilcuțe (Crysanthemum parthenium). Iarba-amară sau mătricea. . .crește sălbatecă primprejurul locuințelor. ȘEZ. XV, 43. Sub nume de poala-sfintei-Mării se mai indică și planta numită mătrice; granat, iarbă-amară, tarhon. ib. 107. – Pl.: mătrici și mătrice. – Și: matrice, (învechit) mitréce, (regional) mătrí (CDDE, ALR I 1 778/18, 26), mătrície (H V 73, XRV 213), matrície (CV 1 950, nr. 4, 45), metrice (LB, GRAIUL, I, 22), metrície (MAT. FOLK. 551) s. f. ; mătrici subst. - Lat. matrix, -icis. – Mătrică: sg. refăcut după pl. – Pentru matrice, cf. m a t r i c e1.

MÉTRIC, -Ă adj., s. f. I. 1. Adj. Care se referă la măsură (I 7), care privește metrul (II 1). Versificația dar nu este poezie. . . , ci o formă metrică. HELIADE, O. II, 141, cf. LM. Un alt mijloc de adaptare a formei la fond sînt anumite combinații metrice. IBRĂILEANU, S. L. 165. 2. S. f. Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul structurii versului și al unităților prozodice ; totalitatea regulilor privind măsura versului; sistem de construire ritmică a versului. Cînd însă poetul voiește a-și cînta creațiunile sale, atunci este nevoit a ținea, ca și în muzică, o măsură sau un tact și iată începutul metricei. HELIADE, O. II, 141, cf. LM, ALEXI, W. ♦ (Muz. ; ieșit din uz) Ritmică. Cf. BARCIANU, V., TIM. POPOVICI, D. M. II. 1. Adj. (În sintagma) Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților, bazat pe unități fixe care cresc și descresc din zece în zece. Va găsi cineva aici aproape cîteva table pentru trebuințele agricultorului; unele relative la sistemul metric în ființă. BREZOIANU, A. 628/25, cf. DM. 2. Adj. (În dicționarele din trecut) Care se referă la metru (I 1). Cf. POLIZU, PROT.-POP.,N. D., PONTBRIANT, D., BARCIANU, V., COSTINESCU, DDRF, ALEXI, W. 3. S. f. (Mat.) Sistem de măsuri care se asociază unei mulțimi date. Cf. LTR2.Pl.: metrici, -ce. – Din fr. métrique, germ. Metrik.

MÉTRICĂ s. f. (Învechit și regional) Registru, condică (în special, de stare civilă). Scrisoarea ce se află și astăzi în metrica crăiască în Crîm. M. COSTIN, ap. GÎDEi. Și pre acestea așezămînturi și scrisori s-au făcut, care să află și astăzi în metrica crăiască, în Cracău. N. COSTIN, L. 307, cf. DDRF, BARCIANU, T. PAPAHAGI, C. L., SCRIBAN, D. ♦ (Regional) Certificat de naștere. Cf. IORGA, S. D. XII, 245. (Glumeț) Dacă te vei scula înaintea soarelui. . . poți întîlni două trei căprioare; dar ți se dă de știre că nu poți trage în dobitoc decît dacă are mai bine de un an sau mai puțin de zece. Atunci cercetezi. . . – Metrica căprioarei? NEGRUZZI, S. I, 330. O ladă de Brașov, cu zugrăveli . . . care își avea în regulă actul său de vîrstă scris cu boia albă. . . . veleatul 1 793 nu putea să însemne altăceva decît mitrica de naștere și de botez a lăzii. HOGAȘ, M. N. 138. - Pl.: metrice. – Și: (regional) mătrică (accentul necunoscut, T. PAPAHAGI, C. L.), mítrică s. f. – Din pol. metryka.

Intrare: mătrice
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătrice
  • mătricea
plural
  • mătrici
  • mătricile
genitiv-dativ singular
  • mătrici
  • mătricii
plural
  • mătrici
  • mătricilor
vocativ singular
plural
matricie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mătrică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
metrice
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
metricie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mitrece
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: metric
metric adjectiv
  • silabație: me-tric info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metric
  • metricul
  • metricu‑
  • metrică
  • metrica
plural
  • metrici
  • metricii
  • metrice
  • metricele
genitiv-dativ singular
  • metric
  • metricului
  • metrice
  • metricei
plural
  • metrici
  • metricilor
  • metrice
  • metricelor
vocativ singular
plural
Intrare: metrică (registru)
metrică2 (g.-d. -e) substantiv feminin
  • silabație: me-tri-că info
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metrică
  • metrica
plural
  • metrice
  • metricele
genitiv-dativ singular
  • metrice
  • metricei
plural
  • metrice
  • metricelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitrică
  • mitrica
plural
  • mitrice
  • mitricele
genitiv-dativ singular
  • mitrice
  • mitricei
plural
  • mitrice
  • mitricelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

metric, metricăadjectiv

  • 1. (Despre sisteme de unități de măsură) Care are metrul drept unitate fundamentală pentru lungime. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Sistem metric = sistem internațional de măsurare a lungimilor, a greutăților și a capacităților bazat pe unități fixe, care cresc și descresc din zece în zece. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. (Despre mărimi) Care are calitatea de a admite o măsură. DLRLC DN
    • 1.3. (Despre relații) Care are calitatea de a se referi la lungimi, la arii sau la volume. DLRLC
  • 2. Care se referă la metru, compus într-un anumit metru; privitor la structura ritmică a versurilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Vers metric = vers antic bazat pe alternanța regulată a silabelor lungi și scurte. NODEX
etimologie:

metrică, metricesubstantiv feminin

  • 1. învechit regional Registru, condică (de stare civilă); certificat de naștere. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cel puțin veleatul 1793 nu putea să însemne altăceva decît mitrica de naștere și de botez a lăzii. HOGAȘ, M. N. 138. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.