2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

merea sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ele / E: tc mera] 1 (Dob) Loc, suprafață de teren cultivat sau care servește ca pășune. 2 (Reg; pbl) Semn de delimitare a unei merele (1).

mereá f., pl. ele (turc. ar. mer’a, pășune, ca belea d. bela; bg. mera. V. miriște). Dobr. Cîmpie, pajiște: mereaŭa moșiiĭ, mereaŭa satuluĭ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

meréa (meréle), s. f. – (Dobr.) Pajiște, imaș. Tc. mera (Scriban). – Der. meregiu, s. m. (Dobr., pădurar), din tc. meraci. Cf. miriște.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mereá, meréle, s.f. (reg.) 1. câmpie, pajiște. 2. teren arabil delimitat.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Merea
Merea nume propriu
nume propriu (I3)
  • Merea
Intrare: merea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merea
  • mereaua
plural
  • merele
  • merelele
genitiv-dativ singular
  • merele
  • merelei
plural
  • merele
  • merelelor
vocativ singular
plural