Definiția cu ID-ul 502831:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
merea (merele), s. f. – (Dobr.) Pajiște, imaș. Tc. mera (Scriban). – Der. meregiu, s. m. (Dobr., pădurar), din tc. meraci. Cf. miriște.
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
merea (merele), s. f. – (Dobr.) Pajiște, imaș. Tc. mera (Scriban). – Der. meregiu, s. m. (Dobr., pădurar), din tc. meraci. Cf. miriște.