2 intrări

school Articole pe această temă:

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MERCURIÁL2, -Ă, mercuriali, -e, adj. De mercur, pe bază de mercur, cu mercur. Alifie mercurială. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriel, lat. mercurialis.

MERCURIÁL2, -Ă, mercuriali, -e, adj. De mercur, pe bază de mercur, cu mercur. Alifie mercurială. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriel, lat. mercurialis.

MERCURIÁL1, mercuriale, s. n. Listă zilnică oficială de prețuri la produsele alimentare, care se afișează în piețe. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriale.

mercurial2, ~ă [At: S. BĂRB. 53/16 / P: ~ri-al / Pl: ~i, ~e / E: fr mercuriel, lat mercurialis] (Asr) 1 a Care conține mercur. 2 a De mercur. 3 sfp Medicamente preparate pe bază de mercur. 4 a Cauzat de mercur.

mercurial1 sn [At: LM / P: ~ri-al / Pl: ~e / E: fr mercuriale] Listă zilnică oficială în care sunt înregistrate prețurile mărfurilor de pe piața alimentară.

MERCURIÁL1, mercuriale, s. n. Listă zilnică oficială de prețuri la produsele alimentare, care se afișează în piețe. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriale.[1]

  1. Este vorba de lista cu prețuri maximale pentru fiecare produs în parte (în special în perioada comunistă). — raduborza

MERCURIÁL1, mercuriale, s. n. (În trecut) Listă zilnică de prețuri într-o piață alimentară. – Pronunțat: -ri-al.

MERCURIÁL2, -Ă, mercuriali, -e, adj. De mercur, care conține mercur. Alifie mercurială. – Pronunțat: -ri-al.

MERCURIÁL s.n. Listă de prețuri afișată în piețe sau tipărită în ziare. [Pron. -ri-al. / < fr. mercuriale, cf. Mercur – zeu roman, protectorul negoțului și al navigației].

MERCURIÁL, -Ă adj., s.n. (Medicament) care conține mercur; de mercur, cu mercur. [Pron. -ri-al. / < fr. mercuriel].

MERCURIÁL1 s. n. listă zilnică de prețuri afișată în piețe sau tipărită în ziare. (< fr. mercuriale)

MERCURIÁL2, -Ă adj., s. n. (medicament) care conține mercur, pe bază de mercur. (< fr. mercuriel, lat. mercurialis)

MERCURIÁL1 ~ă (~i, ~e) Care conține mercur; cu mercur în componență. Vapori ~i. Alifie ~ă. [Sil. -ri-al] /<fr. mercuriel, lat. mercuriallis

MERCURIÁL2 ~e n. Listă a prețurilor curente pentru produsele alimentare, afișată zilnic în piață. [Sil. -ri-al] /<fr. mercuriale

*mercuriál, -ă adj. (lat. mercurialis). Care conține mercur: sărurĭ mercuriale. Făcut cu mercur: fricțiunĭ mercuriale. Cauzat de mercur: salivațiune mercurială. S. f. O plantă eŭforbiacee numită pop. slăbănog și trepădătoare, fiindcă are proprietățĭ laxative (mercurialis annua), și breĭ saŭ buruĭană cînească (mercurialis perennis). În vechime, în Francia, adunare a corpuluĭ judiciar ținută în prima Mercure după vacanță și în care prezidentu ținea un lung discurs despre mersu justițiiĭ. Discurs pe care-l pronunță azĭ în Francia prezidențiĭ la deschiderea tribunalelor și curților. Fig. Ocară, mustrare severă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mercuriál2 (-ri-al) s. n., pl. mercuriále

mercuriál1 (-ri-al) adj. m., pl. mercuriáli; f. mercuriálă, pl. mercuriále

mercuriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. mercuriáli; f. sg. mercuriálă, pl. mercuriále

mercuriál s. n. (sil. -ri-al), pl. mercuriále

Intrare: mercurial (adj.)
mercurial1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mercurial
  • mercurialul
  • mercurialu‑
  • mercuria
  • mercuriala
plural
  • mercuriali
  • mercurialii
  • mercuriale
  • mercurialele
genitiv-dativ singular
  • mercurial
  • mercurialului
  • mercuriale
  • mercurialei
plural
  • mercuriali
  • mercurialilor
  • mercuriale
  • mercurialelor
vocativ singular
plural
Intrare: mercurial (s.n.)
mercurial2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: -ri-al info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mercurial
  • mercurialul
  • mercurialu‑
plural
  • mercuriale
  • mercurialele
genitiv-dativ singular
  • mercurial
  • mercurialului
plural
  • mercuriale
  • mercurialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mercurial (adj.)

etimologie:

mercurial (s.n.)

  • 1. Listă zilnică oficială de prețuri la produsele alimentare, care se afișează în piețe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: