2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

martirizat, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: martiriza] 1-2 Care a suferit un martiriu (1-2). 3 (Pgn) Chinuit.

MARTIRIZÁ, martirizez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva la un martiriu; p. gener. a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui. – Din fr. martyriser.

MARTIRIZÁ, martirizez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva la un martiriu; p. gener. a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui. – Din fr. martyriser.

martiriza vt [At: NEGULICI / Pzi: ~zez / E: fr martyriser] 1-2 A supune la un martiriu (1-2). 3 (Pgn) A tortura. 4 A trece în rândul martirilor2 (2) Vz sanctifica.

MARTIRIZÁ, martirizez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva la suferințe morale sau la torturi pentru credința sau convingerile sale; p. ext. a chinui, a tortura, a maltrata.

MARTIRIZÁ vb. I. tr. A supune pe cineva unui martiriu; a trece în rândul martirilor; (p. ext.) a chinui, a maltrata. [< fr. martyriser].

MARTIRIZÁ vb. tr. a supune unui martiriu; (p. etc.) a tortura, a chinui. (< fr. martyriser)

A MARTIRIZÁ ~éz tranz. A supune la un martiriu. /<fr. martyriser

martirizà v. 1. a face să sufere martiriul; 2. fig. a face să sufere mult.

*martirizéz v. tr. (mlat. martyrizare, fr. martyriser, d. mgr. martyrízo. Fac să sufere chinurile credințeĭ. Fig. Chinuĭesc, torturez: nu martirizațĭ animalele!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

martirizá (a ~) vb., ind. prez. 3 martirizeáză

martirizá vb., ind. prez. 1 sg. martirizéz, 3 sg. și pl. martirizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MARTIRIZÁ vb. (BIS.) (rar) a mucenici.

MARTIRIZA vb. (BIS.) (rar) a mucenici.

Intrare: martirizat
martirizat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • martirizat
  • martirizatul
  • martirizatu‑
  • martiriza
  • martirizata
plural
  • martirizați
  • martirizații
  • martirizate
  • martirizatele
genitiv-dativ singular
  • martirizat
  • martirizatului
  • martirizate
  • martirizatei
plural
  • martirizați
  • martirizaților
  • martirizate
  • martirizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: martiriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • martiriza
  • martirizare
  • martirizat
  • martirizatu‑
  • martirizând
  • martirizându‑
singular plural
  • martirizea
  • martirizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • martirizez
(să)
  • martirizez
  • martirizam
  • martirizai
  • martirizasem
a II-a (tu)
  • martirizezi
(să)
  • martirizezi
  • martirizai
  • martirizași
  • martirizaseși
a III-a (el, ea)
  • martirizea
(să)
  • martirizeze
  • martiriza
  • martiriză
  • martirizase
plural I (noi)
  • martirizăm
(să)
  • martirizăm
  • martirizam
  • martirizarăm
  • martirizaserăm
  • martirizasem
a II-a (voi)
  • martirizați
(să)
  • martirizați
  • martirizați
  • martirizarăți
  • martirizaserăți
  • martirizaseți
a III-a (ei, ele)
  • martirizea
(să)
  • martirizeze
  • martirizau
  • martiriza
  • martirizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

martiriza

etimologie: